Aflat într-un regres continuu în sondaje din cauza efectelor guvernărilor din ultimii ani, PNL încearcă să se consolideze prin fuziuni pe care le urmăreşte de mai multe luni. Pe lista liberalilor sunt ALDE şi PMP, ambele formaţiuni considerate de centru-dreapta. Calculele PNL sunt mai mult pragmatice, deşi contează şi ca imagine aducerea lângă partid a noi forţe care, în caz contrar, ar putea rupe din voturile liberalilor. Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, a anunţat marţi seară că a fost decisă comisia liberală de negociere cu ALDE pentru fuziune, în aceasta fiind mai mulţi membri din conducerea PNL, dar şi parlamentari din partid care au trecut prin ALDE, cum e cazul deputatului Toma Petcu.
Potrivit informaţiilor „Adevărul”, Florin Cîţu vrea ALDE mai ales pentru a se consolida în organizaţiile din zona Moldovei, acolo unde liberal-democraţii au organizaţii mai puternice. De altfel, inclusiv preşedintele ALDE, Daniel Olteanu, provine din organizaţia Vaslui, formaţiune care are trei consilieri judeţeni (din cei 34). Alte organizaţii cu forţă politică locală sunt Botoşani, Galaţi şi Bacău, însă nici Prahova nu este de neglijat. Negocierile sunt purtate direct cu Daniel Olteanu, în condiţiile în care garda veche a ALDE – Călin Popescu Tăriceanu, Varujan Vosganian şi Daniel Chiţoiu – nu mai au niciun cuvânt de spus în formaţiune.
În ceea ce priveşte negocierile cu PMP, situaţia e mult mai complicată. „Există un progres al discuţiilor cu PMP”, a declarat Ionuţ Stroe. Replica a venit imediat, pe Facebook, de la PMP: „Partidul a decis conturarea unei colaborări cu PNL pe proiecte concrete, dar PNL nu doreşte altceva decât desfiinţarea PMP”, a fost răspunsul PMP. Ulterior, Cristian Diaconescu, preşedintele formaţiunii, a subliniat că în mandatul său partidul nu va fuziona cu PNL doar pentru că unii au interese ascunse. Potrivit surselor „Adevărul”, negocierile sunt purtate pe sub masă cu Eugen Tomac şi apropiaţii acestuia, nu cu Cristian Diaconescu, politician care se opune unei fuziuni prin absorbţie cu PNL. Liberalii vor să bată palma cu PMP pentru că au organizaţii puternice în Bucureşti, Maramureş, Prahova şi Bistriţa-Năsăud.
Revenirea lui Ponta în PSD
PSD este în negocieri avansate în ceea ce priveşte fuziunea cu Pro România, partid condus de Victor Ponta, care n-a reuşit să treacă pragul la alegerile din decembrie 2020. Susţinătorii revenirii lui Ponta sunt mai ales Marcel Ciolacu şi Sorin Grindeanu. Însă şi în PSD există opoziţie, formată din persoane care nu sunt neapărat în aceeaşi tabără. Mihai Tudose şi Olguţa Vasilescu sunt printre cei mai vocali opozanţi, însă şi Gabriela Firea se poziţionează tot anti-Ponta, considerându-l unul dintre responsabilii pentru pierderea localelor din 2020. Printre filialele puternice ale Pro România sunt Ialomiţa, Dâmboviţa, Hunedoara, Bacău şi Ilfov.
Ce zestre are fiecare partid mic
Toate partidele implicate în procese de absorbţie au o reprezentare care nu merită neglijată în teritoriu. PMP are, potrivit rezultatelor de la locale, 50 de primari, Partidul Pro România – 36 de edili, iar ALDE – 15. Prin comparaţie, un partid ca USR are doar 28 de edili.
PMP are 2.137 de consilieri locali, ALDE – 861, iar Pro România – 1.885, adică 4,72%. Pe de altă parte, o formaţiune ca PPU-SL, adică partidul fondat de Dan Voiculescu, are 166 de consilieri locali, dar începe să fie din ce în ce mai conectată la putere.
PMP a obţinut 67 de consilieri judeţeni, în timp ce, Pro România – 56, iar ALDE doar 12. În schimb, o formaţiune cu 15% în Parlament, USR, are doar 65 de consilieri judeţeni.
Citeşte şi:
Reflectorul de Sud