Invadarea iminentă a Ucrainei. Americanii vor să-l bată pe Vladimir Putin cu propriile arme ANALIZĂ

În ultimele săptămâni, administraţia Biden a detaliat mişcarea forţelor ruse de operaţiuni speciale la graniţele Ucrainei, a dezvăluit un plan rusesc de a crea un videoclip cu o falsă atrocitate ca pretext pentru o invazie, a subliniat planurile de război ale Moscovei, a avertizat că o invazie se va solda cu mii de morţi şi a sugerat că ofiţerii ruşi au îndoieli cu privire la deciziile lui Putin.
Apoi, vineri, Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Biden, a declarat reporterilor de la Casa Albă că Statele Unite văd semne de escaladare din partea  Rusiei şi că există o „perspectivă credibilă” de acţiune militară imediată. Alţi oficiali au spus că anunţul a fost determinat de noi informaţii care semnalau că o invazie ar putea începe miercuri.
În total, seria extraordinară de dezvăluiri – care se desfăşoară aproape la fel de repede pe măsură ce informaţiile sunt colectate şi evaluate – a constituit una dintre cele mai agresive operaţiuni de dezvăluiri de informaţii, de către Statele Unite, de la criza rachetelor din Cuba, spun actuali şi foşti oficiali americani, citaţi de „The New York Times“ .
Ce urmăreşte SUA
Este o manieră neobişnuită, în parte pentru că preşedintele Biden a precizat în mod repetat că nu are intenţia de a trimite trupe americane să apere Ucraina. De fapt, administraţia avertizează lumea cu privire la o ameninţare urgentă, nu pentru a argumenta un război, ci pentru a încerca să prevină unul.
Speranţa este că dezvăluirea planurilor lui Putin le va perturba, poate amânând o invazie şi câştigând mai mult timp pentru diplomaţie, sau chiar oferindu-i liderului de la Kremlin şansa de a reconsidera costurile politice, economice şi umane ale unei invazii.
În acelaşi timp, oficiali ai administraţiei Biden au spus că au un obiectiv mai restrâns şi mai realist: vor să-i îngreuneze lui Putin să justifice o invazie cu minciuni, subminându-i poziţia pe scena globală şi construind sprijin pentru un răspuns mai dur. 
La îndemnul Casei Albe, agenţiile secrete au desecretizat informaţii Congresului şi le-au împărtăşit cu reporterii.
Precedente
Astfel de scurgeri intenţionate de informaţii au mai avut loc. Înainte de invadarea Irakului de către Statele Unite în 2003, administraţia Bush a lansat informaţii despre care oficialii au spus că au justificat acţiuni preventive, inclusiv presupuse interceptări ale conversaţiilor militare irakiene, fotografii cu laboratoare mobile de arme biologice şi declaraţii în care acuzau Bagdadul că a construit o flotă de drone pentru a lansa un atac chimic asupra Statelor Unite. Materialul era complet eronat, bazat pe surse care au minţit, pe interpretări incorecte ale acţiunilor Irakului şi pe înalţi oficiali care s-au uitat la informaţiile brute şi au văzut ceea ce doreau să vadă.
Dar această situaţie, spun oficialii americani, este foarte diferită. Afirmaţiile Washingtonului cu privire la acumularea de trupe ale Rusiei au fost confirmate de imagini de o calitate care înainte nu era disponibilă, de la sateliţi comerciali. Detaliile comploturilor secrete de dezinformare ale Moscovei sunt în concordanţă cu campaniile de propagandă ale Kremlinului care se desfăşoară pe platformele de social media şi au fost urmărite de cercetători independenţi.
Cel mai important, au spus oficialii, există o distincţie fundamentală între Irakul din 2003 şi Ucraina din 2022. „În Irak, informaţiile au fost folosite şi desfăşurate chiar de pe acest podium pentru a începe un război”, a spus consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Joe Biden, Jake Sullivan, vineri. „Acum încercăm să oprim un război”, a subliniat el.
Ultima dată când Rusia a atacat Ucraina, în 2014, oficialii serviciilor de informaţii au împiedicat administraţia Obama să împărtăşească ceea ce ştiau. Dar administraţia Biden a studiat aceste greşeli. Noile dezvăluiri reflectă influenţa lui Avril D. Haines, directorul serviciilor de informaţii naţionale, şi a lui William J. Burns, directorul CIA, care şi-au arătat dorinţa de a desecretiza date în efortul de a perturba planificarea rusă, au spus oficialii administraţiei.
Americanii au învăţat din lecţia din 2014
„Am învăţat multe, mai ales din 2014, despre modul în care Rusia foloseşte spaţiul informaţional ca parte a aparatului său general de securitate şi militar”, a declarat Emily J. Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate. „Şi am învăţat multe despre cum să le refuzăm un anumit impact în acel spaţiu.”
Un oficial de spionaj american a spus că atunci când agenţiile de spionaj ale ţării au informaţii care ar putea ajuta lumea să emită judecăţi mai bune cu privire la activitatea Rusiei, acestea ar trebui să fie eliberate, atâta timp cât guvernul poate evita să expună cum au fost colectate informaţiile sau cine le-a transmis.
Este, potrivit unor strategi, o bătălie informaţională cu drepturi depline.
„Cred că este grozav”, a spus Beth Sanner, un fost oficial de top al serviciilor de informaţii care l-a informat în mod regulat pe preşedintele Donald Trump. „Bănuiesc că aceste dezvăluiri înnebunesc Kremlinul şi serviciile de securitate. Şi, mai important, poate restrânge opţiunile lui Putin şi îl poate face să se gândească de două ori”.
Guvernul ucrainean, nemulţumit de strategia americană
Executivul ucrainean şi-a exprimat neliniştea faţă de dezvăluirile americane. Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că „prea multe informaţii” despre o posibilă ofensivă rusă seamănă o frică inutilă.
Pentru toate dezvăluirile, administraţia Biden nu a oferit nicio dovadă. Oficiali ai serviciilor de informaţii au susţinut că împărtăşirea detaliilor ar oferi Rusiei indicii despre modul în care au fost colectate. Acest lucru, la rândul său, ar permite Moscovei să „astupe scurgerile” şi ar echivala cu dezarmarea în mijlocul unui război informaţional, au spus aceştia.
Aceste preocupări arată cât de greu este pentru orice democraţie să se înfrunte cu un stat autocratic, precum Rusia. Neconstrâns de adevăr, Kremlinul este pur şi simplu mai bun la un asemenea război neconvenţional.
„Amintiţi-vă, Vladimir Putin este fost ofiţer KGB. El nu gândeşte la fel ca Biden”, a spus Daniel Hoffman, fost şef de staţie al CIA la Moscova. „Putin vine de pe Marte şi Biden din Venus. Vladimir Putin îşi joacă propriul joc şi jocurile lui de şah ar putea fi puţin diferite de ale noastre.”
În multe dintre recentele sale incursiuni militare, Putin a folosit dezinformarea pentru a crea îndoieli cu privire la ceea ce face. Astfel de tactici au încetinit răspunsurile internaţionale şi i-au permis liderului de la Kremlin să-şi atingă mai uşor obiectivele. Când bărbaţii mascaţi au început să preia clădirile guvernamentale din Crimeea în februarie 2014, Moscova a spus că fac parte dintr-o revoltă pro-rusă condusă la nivel local. Abia după preluarea Crimeei a fost clar că „omuleţii verzi” erau forţele militare ruse.
Arătându-şi uşurinţa şi măestria în războiul informaţional, Moscova a răspuns rapid după ce oficialii administraţiei Biden i-au avertizat pe parlamentari, în această lună, cu privire la posibilele costuri umane enorme dacă Putin ar lansa o invazie completă. „Nebunia şi sperietura continuă”, a scris sâmbăta trecută pe Twitter ambasadorul adjunct al Rusiei la Naţiunile Unite, Dmitri Polianski . „Dacă am spune că SUA ar putea ocupa Londra într-o săptămână şi ar putea provoca 300.000 de morţi în rândul civililor? Toate acestea pe baza surselor noastre de informaţii pe care nu le vom dezvălui,” a mai scris diplomatul.
După declaraţiile lui Sullivan de vineri, Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat Statele Unite că ar conduce un „atac informaţional coordonat” despre care a spus că are drept scop „subminarea şi discreditarea cererilor echitabile ale Rusiei de garanţii de securitate, precum şi justificarea aspiraţiilor geopolitice şi militare occidentale, absorbţia teritoriului Ucrainei.”
De anul trecut, Kremlinul a turat propaganda, nu doar în Rusia, ci şi în regiunile separatiste din estul Ucrainei şi chiar în capitala Kiev. Moscova a acuzat Ucraina că pune la cale un genocid împotriva etnicilor ruşi şi i-a denunţat pe ucraineni drept simpatizanţi nazişti. Oficialii ruşi au acuzat, de asemenea, Ucraina şi Statele Unite că au pus la cale un complot secret pentru a justifica o intervenţie sau o invazie a teritoriului controlat de separatişti.
Statele Unite au început să dezvăluie manevrele ruseşti la începutul lunii decembrie, când au desecretizat evaluările de informaţii care preziceau că Rusia ar putea în cele din urmă să adune 175.000 de soldaţi pentru o invazie a Ucrainei.
Rusia a ripostat în acea lună cu propriile sale acuzaţii. Într-o afirmaţie repetată pe reţelele de socializare şi pe site-urile de conspiraţie apropiate de Moscova, ministrul rus al apărării, Serghei Şhoigu, a declarat pe 21 decembrie că aproximativ 120 de contractori militari din Statele Unite au mutat „o componentă chimică neidentificată” în estul Ucrainei pentru „provocări”.
În timp ce acuzaţiile SUA cu privire la acumularea de trupe ruseşti au fost verificate prin imagini comerciale prin satelit, nu există dovezi pentru afirmaţiile ruse, pe care oficialii americani le-au numit complet false.
Chiar înainte ca Statele Unite să înceapă să dezvăluie planurile şi comploturile militare ale Rusiei, doamna Haines a decis să împărtăşească mai multe informaţii cu aliaţii, ceea ce a condus la vizita sa la Bruxelles pe 17 noiembrie. Administraţia Biden a fost hotărâtă să nu se repete 2014, când NATO a fost confuz şi surprins când forţele ruse au preluat Peninsula Crimeea a Ucrainei, fără să tragă un glonţ.
Înalţi oficiali ai administraţiei Obama şi-au amintit frustrarea când agenţiile de informaţii nu au permis Casei Albe să spună NATO, darămite publicului, ceea ce ştia Washingtonul despre mişcările Rusiei.
„Îmi amintesc de multe ori când credeam că interesele noastre ar avea de suferit dacă am spune lumii ceea ce ştiam”, a spus Michael A. McFaul, ambasadorul SUA în Rusia pe vremea când a fost anexată Crimeea.
Philip M. Breedlove, un general de patru stele în retragere al Forţelor Aeriene, care a fost comandantul suprem aliat al NATO pentru Europa când Rusia a invadat Crimeea şi regiunea Donbas din estul Ucrainei, a luat lucrurile în propriile mâini . „În primele două invazii ale Ucrainei – Crimeea şi Donbasul – am folosit imagini comerciale disponibile pentru a clarifica faptele de pe teren”, a spus el într-un interviu săptămâna aceasta.
O lecţie şi mai importantă, potrivit foştilor oficiali, a fost ingerinţa Rusiei în alegerile din SUA din 2016. Criticii, inclusiv oficiali din administraţia Obama, au spus că Statele Unite au fost prea pasive în a atrage atenţia asupra operaţiunilor de influenţă ruse.
Dezvăluirile recente, a spus Jeh C. Johnson, un fost secretar pentru securitatea internă, sunt o modalitate prin care administraţia Biden poate evita erorile vechi şi să-i explice preşedintelui Putin că America ştie „ce faceţi şi noi vă expunem afacerile public pentru compromiterea operaţiunilor.”
Actuala bătălie informaţională se desfăşoară într-o nouă eră, în care tehnologia a permis teoriilor conspiraţiei să se răspândească mai rapid şi mai larg decât oricând înainte. În acelaşi timp, încrederea în guvern s-a erodat şi mai mult. Şi asta a însemnat că multe eforturi de a lua faţa operaţiunilor de informare ruseşti sunt întâmpinate cu scepticism profund.
„Dacă guvernul SUA pur şi simplu iese şi spune nu, este greşit, unii oameni vor spune: „Demonstraţi, arataţi caseta video, arată-mi înregistrarea audio”, a spus Glenn S. Gerstell, fost consilier general la Agentia Naţională de Securitate. „Este o cale ireversibilă odată ce porneşti pe asta. Şi, desigur, întregul pericol este că riscă să dezvăluie surse şi metode.”
Pericolul expunerii acelor tehnici de colectare a informaţiilor este real. Kremlinul şi-ar putea bloca comunicaţiile chiar înainte de o potenţială invazie.
„Această strategie nu este lipsită de riscuri”, a spus Sanner. „Dacă ruşii sunt capabili să descopere sursele sau schimbă modul în care comunică sau doar încep să le blocheze, aceasta are potenţialul de a ne orbi parţial chiar în momentul în care avem nevoie de ele.”
Alţi strategi cred că Statele Unite ar putea fi mai agresive. Statele Unite sau aliaţii săi ar putea dezvălui informaţii despre principalii locotenenţi ai lui Putin, de exemplu, sau despre oligarhii care îl susţin. Acest lucru ar putea semăna îndoieli cu privire la loialitatea oamenilor sau ar putea expune bogăţia lor.
„Noile reguli ale războiului favorizează autocraţiile pentru că pot face toate aceste lucruri bine: pot lupta pe furiş şi murdar”, a spus Sean McFate, de la Atlantic Council, care a scris despre natura schimbătoare a războiului. „Întrebarea este ce riscăm noi ca democraţie luptând astfel? Cum poate o democraţie să lupte într-un război secret, dacă vreţi, fără a-şi pierde sufletul democratic?”

SURSĂ ARTICOL

Read More

Reflectorul de Sud

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.