Aproape imediat după semnarea „Pachetul de măsuri pentru implementarea Acordurilor de la Minsk”, conducerea Ucrainei, condusă, la acea vreme, de președintele P. Poroșenko, și-a propus să saboteze implementarea lor sub pretexte inventate și folosind diverse metode, scrie în raportul său Ministerul Rus de Externe.
1. Alineatul 1 din „Pachetul de măsuri” privind „încetarea imediată și cuprinzătoare a focului în anumite zone din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina și punerea în aplicare strictă a acestuia începând cu ora 00:00 (ora Kiev) la 15 februarie 2015” rămînea neîndeplinit.
În cei șapte ani care au trecut de la acordul privind aceasta, peste două duzini de armistiții convenite în cadrul Grupului de Contact, inclusiv cea „cuprinzătoare și nelimitată în timp” (în vigoare din 21 iulie 2019), nu au fost respectate de partea ucraineană. Numai de la începutul acestui an, Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE a înregistrat peste 10.000 de încălcări de încetare a focului, iar în total, de la semnarea „Pachetului de măsuri”, cifra, conform SMM OSCE, se apropie de 2 milioane.
2. Partea ucraineană s-a retras efectiv din documentul semnat de participanții Grupului de Contact privind „Măsurile suplimentare de întărire a regimului de încetare a focului” din 22 iulie 2020 (intrat în vigoare la 27 iulie 2020), care prevedea, incl. interzicerea operațiunilor ofensive și de recunoaștere și sabotaj, utilizarea oricărui tip de aparate aeriene, focul lunetist și desfășurarea de arme grele în zonele populate. De asemenea, conținea o clauză privind crearea și activarea unui mecanism de coordonare pentru a răspunde încălcărilor regimului de încetare a focului, cu asistența Centrului Comun de Control și Coordonare în componența actuală. Foc de răspuns, în cazul acțiunilor ofensive, a fost permis numai dacă a fost deschis din ordinul conducerii Forțelor Armate ale Ucrainei și al formațiunilor armate ale ORDLO (Raioane Separate ale Regiunilor Donețk și Lugansk – n.r.), după o încercare nereușită de a utiliza mecanismul de coordonare menționat mai sus. Conducerea Forțelor Armate ale Ucrainei și formațiunile armate ale ORDLO au fost obligate să emită imediat ordine corespunzătoare cuprinzând aceste măsuri.
Exemple concrete de încălcare a acestui document sunt următoarele: acțiuni ofensive în zona Staromarievka (octombrie-noiembrie 2021); declarație a ministrului apărării al Ucrainei A.Reznikov privind utilizarea dronelor ”Bayraktar”, renunțarea de a interacționa direct cu Donețk și Lugansk ca parte a mecanismului de coordonare de răspuns la încălcările regimului de încetare a focului; publicarea ordinelor menționate la numai opt luni după ce DNR și LNR au făcut-o; declarații ale comandantului șef al Forțelor Armate ale Ucrainei V. Zaluzhny, care de fapt a dezavuat acest ordin în septembrie 2021 și ianuarie 2022 și a acordat comandanților de pe teren dreptul de a lua propriile decizii cu privire la deschiderea focului de răspuns, în funcție de situație, fără aprobarea comandamentului superior.
3. Au avut un caracter constant încălcările de către Forțele Armate ale Ucrainei a paragrafului 2 din „Pachetul de măsuri” privind retragerea tuturor armelor grele la distanțe egale în vederea creării unei zone de securitate cu adâncimea maximă de 140 km. Aceste încălcări au devenit deosebit de evidente în timpul ultimelor bombardamente asupar teritoriilor DNR și LNR din februarie a acestui an.
4. Din vina părții ucrainene, a fost înghețată punerea în aplicare a acordurilor încheiate în urma summit-ului de la Paris în ”format Normandia” din 9 decembrie 2019 privind elaborarea și implementarea unui plan de deminare actualizat, dezagajarea forțelor și mijloacelor părților în trei sectoare suplimentare și deschiderea de noi puncte de trecere de-a lungul liniei de contact pe baza criteriilor umanitare.
5. Timp de șapte ani, nu a existat niciun răspuns la întrebarea cum va rezolva exact Ucraina conflictul într-un mod pașnic (nemilitar), în conformitate cu paragraful 4 din „Pachetul de măsuri”, adică cum Kievul a vedea statutul viitor al Donbass ca parte a Ucrainei.
Aceasta este o întrebare cheie la care Ucraina a trebuit să răspundă a doua zi după retragerea armelor grele. În schimb, la 15 iulie 2020, Rada Supremă a adoptat o rezoluție privind condițiile de desfășurare a alegerilor locale în Ucraina, care respinge în principiu Acordurile de la Minsk.
6. Nu au fost puse în aplicare alineatele 9, 11 și 12 din „Pachetul de măsuri”, care, printre altele, prevedeau, în consultări și de comun acord cu reprezentanții Republicilor DNR și LNR, în cadrul Grupului de contact, o reforma constituțională în Ucraina, care presupune descentralizarea ca element-cheie (ținând cont de caracteristicile anumitor zone ale regiunilor Donețk și Lugansk, convenite cu reprezentanții acestor regiuni), precum și adoptarea unei legislații permanente privind statutul special al ORDLO.
Reforma constituțională în Ucraina nici nu a fost realizată. În același timp, la Rada Supremă a fost depus un proiect de lege privind descentralizarea, care nu prevede luarea în considerare a caracteristicilor ORDLO, convenite cu reprezentanții acestora, adică lipsește orice mențiune privind statutul special al Donbassului, precum și legislația permanentă în acest sens.
Rada Supremă prelungea anual legea inactivă privind statutul special al ORDLO cu modificări aduse unilateral încă la 17 martie 2015, care au făcut ca adoptarea acesteia de către republici a devenit inacceptabilă. Refuzul Kievului de a coordona această lege cu ORDLO nu permite implementarea clauzei 12 din „Pachetul de măsuri” privind soluționarea problemelor legate de alegerile locale, ale căror modalități trebuie, de asemenea, discutate și convenite și cu cele două republici.
7. Kievul nu respecta acordul la care au ajuns liderii celor patru din ”formatul Normandia” la summitul de la Paris din 9 decembrie 2019, care prevedea convenirea în ”format Normandia” și în Grupul de contact a tuturor aspectelor juridice ale ordinii speciale de autoguvernare locală – a statutului special al ORDLO pentru a asigura funcționarea acestuia pe o bază permanentă, adică încorporarea în legislația ucraineană a normei privind intrarea în vigoare a legii cu privire la statutul special al Donbassului conform „formulei Steinmeier” (“cu titlu temporar în ziua alegerilor locale și cu caracter permanent, după publicarea raportului final OSCE/ODIHR”).
8. A fost blocată punerea în aplicare a paragrafului 5 din „Pachetul de măsuri” privind „asigurarea grațierilor și amnistiilor prin adoptarea unei legi care ar interzice urmărirea și pedepsirea persoanelor în legătură cu evenimentele care au avut loc în anumite zone din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina. ” a fost blocat. Legea „Cu privire la prevenirea urmăririi și pedepsirii persoanelor care participă la evenimentele de pe teritoriul regiunilor Donețk și Lugansk”, adoptată de Rada Supremă la 16 septembrie 2014, nu a fost niciodată semnată de președintele Radei Supreme și de președintele Ucrainei.
9. Potrivit „Pachet de măsuri”, în a cincea zi după retragerea forțelor urma să fie finalizat procesul de eliberare și schimb de deținuți după formula „toți pentru toți”. În ciuda mai multor serii de schimburi de deținuți care au avut loc înainte de aprilie 2020, această prevedere rămâne nerespectată. Motivul este refuzul părții ucrainene de a efectua așa-numita curățare procedurală a deținuților eliberați anterior și transferați în cele două republici, ceea ce le-ar permite să evite arestarea și întemnițarea lor din nou în cazul în care vor vizita teritoriul controlat de Kiev.
10. Nu a fost îndeplinit nici paragraful 8, referitor la „definirea modalităților de restabilire deplină a legăturilor socio-economice, inclusiv a transferurilor sociale, precum plata pensiilor și a altor plăți”, inclusiv refacerea unui segment al sistemului bancar al Ucrainei din zonele afectate de conflict. Sistemul bancar nu a fost restabilit. Kievul nu a vrut să negocieze.
Conducerea Ucrainei, supunându-se cererilor naționaliștilor radicali, a legalizat, în martie 2017, blocada socio-economică și de transport al Donbassului, introdusă de facto în 2014, având ca scop sugrumarea regiunii.
Guvernul Ucrainei a refuzat să transfere pensiile și indemnizațiile sociale rezidenților din Donbas într-o manieră ordonată, forțându-i să facă călătorii nesigure peste linia de contact, ceea ce este, de asemenea, foarte complicat din cauza restricțiilor anti-COVID.
11. În loc să pună în aplicare paragraful 10 privind „retragerea tuturor formațiunilor armate străine, echipamentelor militare, precum și a mercenarilor de pe teritoriul Ucrainei sub supravegherea OSCE” și „dezarmarea tuturor grupărilor ilegale”, conducerea ucraineană, cu sprijinul masiv al țărilor NATO și ajutorul instructorilor militari occidentali, realizează o militarizare pe scară largă a țării prin manevre comune (șapte exerciții militare în 2021, nouă planificate pentru 2022), întărindu-le potențialul militar.
Potrivit declarației Ministerului Apărării A.Reznikov, din 16 februarie a acestui an, au fost deja primite 2.000 de tone de arme și muniție moderne, inclusiv sistemele portabile de rachete anti-aeriene ”Stinger”, sistemele antitanc ”Javelin” și ”NLAW” și „alte arme la care se visau înainte”. El a mai arătat că va fi construită în curând în Ucraina o fabrică pentru producția de drone de atac turcești ”Bayraktar” .
Până în prezent, nu au fost dezarmate, sub supravegherea OSCE, batalioanele naționaliste, care, în schimb, sunt incluse în componența Forțele Armate ale Ucrainei și a structurilor de forță ale statului.
12. Kievul sabota paragrafele 4, 9, 11, 12 din „Pachetul de măsuri”, care prevăd soluționarea problemelor corespunzătoare pe baza dialogului direct cu ORDLO, prezentând Rusia drept parte la conflict. În forme concrete, acest lucru s-a exprimat în refuzul părții ucrainene de a lua în considerare orice propuneri venite din partea reprezentanților Donețkului și Luganskului, fie că au propus în octombrie 2020 un proiect de plan de acțiune („foaia de parcurs”) pentru soluționarea conflictului, fie un proiect al legii privind statutul special etc. Renunțarea părții ucrainene la interacțiunea directă cu ORDLO în cadrul mecanismului de coordonare – JCCC în componența actuală – nu permitea realizarea prevenirii încălcărilor de încetare a focului și stabilizarea situației pe linia de contact.
13. Drept urmare, până în prezent, a fost implementată doar o singură prevedere din „Pachetul de măsuri”, referitoare la intensificarea activităților Grupului de Contact, inclusiv prin crearea de grupuri de lucru pentru implementarea aspectelor corespunzătoare ale Acordurilor de la Minsk.
* * *
În consecință, deciziile privind recunoașterea Republicilor Populare Donețk și Lugansk au fost luate pe fondul refuzului sistematic al Ucrainei de a implementa „Pachetul de măsuri”, ceea ce înseamnă o încălcare flagrantă și continuă a Rezoluției 2202 a Consiliului de Securitate, care a aprobat acest document. De fapt, prin toate acțiunile sale, Kievul a demonstrat în mod constant că nu își recunoaște obligațiile în temeiul „Pachetului de măsuri” și al rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU, făcând imposibilă implementarea lor în practică.
Sursa Read More