Emmanuel Macron este primul lider occidental de prim-plan care s-a deplasat la Kremlin de la intensificarea crizei ruso-ucrainene, în noiembrie-decembrie anul trecut. Dincolo de mesajele pro-detensionare a crizei formulate de Macron şi „lipsa de aşteptări” exprimată în mod tradiţional de Putin înainte de abordarea unui subiect relevant, un detaliu a atras atenţia de la întrevederea de la Kremlin. Preşedintele rus a preferat să poarte discuţiile de la o masă lungă, mai degrabă în contrast cu spiritul dezescaladării. Presa franceză s-a întrebat dacă este o alegere simbolică, pentru a reflecta „distanţa” din relaţiile ruso-franceze şi implicit ruso-europene, mai ales că Macron a venit la Moscova şi în calitate de liderul de stat al ţării care deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, sau o măsură de precauţie anti-COVID-19?
„Aşa se întâmplă mereu sau de fapt lui Putin nu-i pasă de Macron?”, se întreabă un utilizator de Twitter.
„Este protocolul rusesc anti-COVID-19. Săptămâna trecută, cu ocazia unui toast, Putin era la şapte metri de Orban”, scrie un alt utilizator de Twitter.
„Campionatul lumii la tenis de masă”, a glumit cineva.
„Macron discută cu Putin prin interfon”, a reacţionat altcineva.
Premierul ungar Viktor Orban, văzut de mulţi observatori politici drept un cal troian al Rusiei în Uniunea Europeană, a fost pus la aceeaşi masă în timpul întrevederii de la Kremlin cu Vladimir Putin.
În plus, Orban a fost ţinut la o distanţă însemnată de Putin atât cu prilejul toastului rostit (foto mai jos) în slujba relaţiilor ruso-ungare, materializate mai ales prin acorduri energetice, cât şi la conferinţa de presă comună.
FOTO EPA-EFE
De altfel, Vladimir Putin a ales un regim strict de izolare în contextul pandemiei de COVID-19. Cazurile încălcării acestui protocol au fost foarte puţine în public, de regulă la întâlniri cu liderul belarus Aleksandr Lukaşenko şi cel mai recent cu ocazia întrevederii la Beijing cu Xi Jinping.
Conferinţa de presă Putin-Orban FOTO EPA-EFE
Un alt detaliu care a fost remarcat în cadrul vizitei lui Macron la Moscova este că niciun oficial rus nu l-a aşteptat la aeroport pe preşedintele francez.
Putin susţine că vrea compromisuri
După o discuţie de cinci ore, Macron a declarat că i-a propus lui Putin „construirea de garanţii de securitate concrete” pentru toate statele implicate în criza ruso-ucraineană. El a menţionat că există „termeni de convergenţă” între Franţa şi Rusia, fără a da detalii.
„Unele din ideile sale, din propunerile sale sunt posibile pentru a pune bazele unor progrese comune”, a afirmat Vladimir Putin, ferindu-se la rândul său să dea informaţii în acest sens.
Preşedintele rus a susţinut totodată că este gata de „compromisuri care să poată satisface pe toată lumea”. Cu o tentă propagandistică şi de dezinformare, el a mai spus că nu vrea un război cu NATO, care „nu ar avea niciun câştigător”. Ori Rusia ameninţă Ucraina, nu un stat membru NATO, iar Alianţa Nord-Atlantică este una defensivă, de apărare a propriilor membri. Prin urmare, o confruntare militară Rusia-NATO este posibilă numai dacă Putin atacă un stat membru NATO.
„Trebuie găsită o soluţie pentru a ieşi din această situaţie”, a adăugat Putin, după ce el însuşi a creat o criză artificială prin comasări de trupe în jurul Ucrainei şi solicitarea unor aşa-zise garanţii de securitate sub motivul că ţara sa s-ar simţi ameninţată.
Vladimir Putin, singur în lojă la ceremonia de deschidere a Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing FOTO EPA-EFE
Vladimir Putin a mai declarat că va trimite în curând răspunsuri în scris la reacţiile SUA şi NATO faţă de pretenţiie sale de securitate.
Contrar principiului suveranităţii, Putin şi reprezentanţii regimului său cer în principal ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO şi ca Alianţa să revină la desfăşurările din 1997. Aceste cereri au fost respinse vehement, fiind catalogate drept inacceptabile.
De la Moscova, Emmanuel Macron s-a deplasat la Kiev pentru o întrevedere, marţi, cu preşedintele Volodimir Zelenski. Preşedintele francez se va întâlni apoi, tot marţi, la Berlin, cu cancelarul Olaf Scholz şi preşedintele polonez Andrzej Duda.
Reflectorul de Sud