Dinamica schimbărilor privind numărul de angajaţi la stat arată că de la lună la lună numărul acestora creşte, potrivit informaţiilor furnizate oficial de Ministerul Finanţelor Publice. Dacă în luna septembrie numărul angajaţilor la stat era de 1.233.386 de persoane, în octombrie numărul lor a crescut cu aproximativ 20.000, până la 1.253.365, iar în noiembrie a ajuns la 1.258.810 persoane (încă aproximativ 5.500).
O comparaţie între octombrie şi noiembrie arată că cele mai multe angajări au fost făcute în instituţii finanţate din venituri proprii, obţinute prin contracte cu ministere sau instituţii de stat (1.500 de persoane în unităţi sanitare sau instituţii de învăţământ superioare), în administraţia publică locală (1.443 de angajaţi în plus), la instituţii finanţate integral din bugetele asigurărilor de stat (1.005 în plus), la Ministerul Apărării Naţionale (1.036 persoane în plus), Ministerul Educaţiei (580 de persoane în plus) şi Secretariatul General al Guvernului (70 de angajaţi în plus). De altfel, potrivit unor surse guvernamentale, creşterile constante au fost mai ales în zona sanitară, unde a fost necesar personal care să se ocupe de gestionarea pandemiei, însă şi în administraţia publică locală (circa 1.200 de oameni mai mulţi în octombrie, faţă de septembrie), acolo unde aleşii şi reprezentanţii guvernului în teritoriu au deschis periodic uşile pentru noi angajaţi.
Sute de mii de români au renunţat, în
2021, la locurile de muncă
Aproape jumătate de milion de români au renunţat la
slujbă în 2021, arată datele transmise de Inspecţia Muncii. Cei mai mulţi şi-au
găsit de lucru în alte domenii, alţii şi-au deschis o afacere ori au plecat în
străinătate. În urma lor, firmele îşi reduc activitatea, din lipsă de personal.
Majoritatea demisiilor au avut loc în mediul privat, peste 96%, faţă de doar 4%
în mediul public. Conform datelor de la Inspecţia Muncii, anul trecut au
încetat aproximativ 450.000 de contracte, cu 70.000 mai multe faţă de 2020 şi
cu peste 100.000 comparativ cu 2019, moment în care piaţa muncii nu era
afectată de schimbările aduse de pandemie. Cei mai mulţi angajaţi au plecat din
industria HoReCa. Urmează construcţiile, comerţul cu amănuntul, transporturile
rutiere, dar şi activităţile care ţin de protecţie şi pază.
Pe viitor sunt aşteptate noi valuri de bugetari. De exemplu, ministrul de Interne, Lucian Bode, a declarat că instituţia pe care o conduce are nevoie de mii de angajaţi, pentru că plecările din ultimii cinci ani ajung la 30.000 de lei. De aceea, instituţia apelează la angajări din surse externe, sunt organizate concursuri de avansare a 2.000 de persoane de la subofiţeri la ofiţeri, dar şi suplimentarea locurilor în unităţile de pregătire cu 2.400 la nivel naţional. Surse guvernamentale au precizat pentru „Adevărul” că o nouă structură, Autoritatea Vamală Română, va avea în plus cu 400 de persoane peste numărul de angajaţi preluaţi de la Direcţia Generală a Vămilor.
Schimbările din ministere
„Adevărul” a arătat şi în numerele anterioare modul în care, prin reorganizarea anumitor instituţii centrale, au fost create noi locuri de muncă în ministere. De exemplu, la Ministerul Muncii, deşi a rămas fără componenta Familie, aflată acum la un minister distinct, numărul poziţiilor în instituţie a fost mărit de la 323 la 382, aşadar cu 60 de funcţii, dacă luăm în considerare şi înfiinţarea unei noi funcţii de secretar general-adjunct.
Ministerul Familiei şi Tineretului, condus de Gabriela Firea, va avea 298 de posturi, fără cele de demnitar şi persoanele angajate la cabinetele demnitarilor. Prin urmare, apariţia noii instituţii ar putea avea un total de circa 320 de persoane.
„Exemplul” Tăriceanu
Panta ascendentă a angajărilor la stat aduce aminte de modelul de guvernare Tăriceanu, mai ales în perioada 2007-2008, când contextul mai multor rânduri de alegeri, dar şi nevoia de sprijin a Cabinetului minoritar i-a determinat pe cei din PNL să ajungă la un nivel de aproape 1,4 milioane angajaţi la stat.
Chiar înaintea alegerilor parlamentare din 2008, când guvernanţii ignorau semnele crizei economice mondiale, Guvernul Tăriceanu a majorat pensiile cu 20%, salariile profesorilor cu 9% şi pe cele ale poliţiştilor cu 20%. Tot premierul Tăriceanu afirma, la numai două zile după ce Lehman Brothers intra în insolvenţă şi la o zi după ce AIG era naţionalizată, adică pe 17 septembrie 2008, că România va fi ocolită de criza financiară, iar efectele acesteia în SUA ar putea determina o scădere a preţurilor pentru anumite active imobiliare, ceea ce va permite şi românilor să cumpere proprietăţi peste Ocean. România nu a fost ocolită de criza financiară, iar în anii următori s-a ajuns la scăderi de salarii şi concedieri.
Reflectorul de Sud