Anul care mai are în inventar doar trei zile a fost, fără tăgadă, unul dificil pentru România. Din multe puncte de vedere. Un compus de timp în care s-au contopit cel puțin trei crize majore: politică, socială și economică. Efectul produs de ele a fost resimțit de către toți cetățenii.
2021, pe scurt
Se pare că pionul comun și determinant, cu implicații în toate ramurile societății noastre, se numește pandemia de coronavirus (acum un an, pe 27 decembrie, se vaccina primul cadru medical). I s-au atașat rocade la vârf în jocul politic. Destrămarea unei coaliții, un „bis” liberalo-social democrat, răsturnări de situații, bâlbe, trădări, trageri de timp, măsuri populiste, diletantism, provizorat.
Repercusiunile nu se puteau lăsa așteptate, cel puțin din punct de vedere social-economic. Martor incontestabil este Institutul Național de Statistică (INS), al cărui „bunic” era înființat în 1859 de către Alexandru Ioan Cuza. Cifrele instituției menționate sunt grăitoare.
Astfel, în octombrie anul acesta, rata inflației comparativ cu aceeași lună din 2020 a fost de 7,9%. Leul s-a depreciat constant în fața monedei unice europene, cea care acum exact 20 de ani intra în circulație (27 decembrie 2001). Prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 5,3 procente, cele ale produselor nealimentare au fost mai mari cu 11,4%, iar tarifele serviciilor s-au majorat cu 4%.
Creșterea costurilor la „nealimentare” a fost determinată în principal de evoluția celor de la energia electrică, gaze și încălzire centrală (+30.8%), combustibil (+23,5%), tutun, țigări (+6%).
În același timp, rata inflației era de 1,3%, cu 0,4 puncte procentuale peste media UE, conform Eurostat. Totodată, prețurile produselor agricole au cunoscut o majorare de 16,62% față de perioada similară a anului 2020. În al III-lea trimestru al lui 2021, numărul mediu al pensionarilor indica 5,073 milioane de persoane, în scădere cu 12.000 față de cel anterior.
Scumpiri la toate produsele importante
Românii au devenit cei mai săraci europeni
De asemenea, din păcate, asistăm la un declin demografic îngrijorător. Numărul persoanelor decedate a fost de 2,9 ori mai mare decât cel al născuților vii. În urmă cu o lună, rata șomajului era de 2,72%.
Românii au devenit cei mai săraci europeni. Un milion și jumătate de persoane trăiesc cu mai puțin de 25 lei/zi. 10% din populație e nevoită a supraviețui lunar cu mai puțin de 5 euro zilnic. Suma este de șase ori mai mică decât cea pe care o câștigă, în medie, cei mai sărmani oameni de pe continent.
Din nefericire, există în România foarte multe orașe, comune, localități rurale, acolo unde nivelul de sărăcie este cel mai mare din UE. Sunt oameni condamnați la pauperitate într-o țară în care, cel puțin statistic, arată mai bine din punct de vedere economic față de acum 20 de ani. Nivelul de trai este afectat de criza medicală și de cea financiar economică. Ambele contribuie la o cădere și mai severă a posibilităților românilor de rând de a-și acoperi cheltuielile curente.
Potrivit aceluiași INS, dintr-o balanță a veniturilor și cheltuielilor, reiese că aceasta se șubrezește, tinzând spre un factor de nulitate, de anulare, ca urmare a temperării creșterii veniturilor și oarecum a accelerării cheltuielilor.
Rândurile de mai sus sunt doar o prezentare succintă fără pretenenția exhaustivă a unui tablou al României lui 2021.
Așadar, Impact.ro vă adresează întrebarea: Cum credeți că vom trăi anul viitor față de cel care se pregătește să devină istorie?
Mai bine
Mai rău
Nu știu
Nu mă interesează
Vă invităm să vă exprimați votul/opinia, aici!
Reflectorul de Sud