Ultima parte a unui articol publicat în Piața Financiară.
Ce e de făcut?
Reacția autorităților și politicienilor din România a fost de a se lepăda de orice responsabilitate pentru eșecul înregistrat de România, în 8 dec.2022, și aruncarea întregii răspunderi asupra guvernului austriac. Mai mult, pe fondul unor înțelese nemulțumiri din partea populației românești, alimentată masiv în ultimii ani de discursuri politice manipulative, această atitudine publică a fost ghidată pe un teren al isteriei populare, desigur vizând guvernamentalii din Austria. Aceasta fără a se ține seama de faptul că la o viitoare încercare de accedere a României în Spațiul Schengen, guvernul de la București va avea nevoie de votul guvernului Austriei și a celorlalte state votante care, de-acum încolo, se vor uita mult mai atente la reacțiile politicianiste ale liderilor români. Ar fi fost mai util și sănătos se analizeze critic modul cum guvernanții României au abordat subiectul pregătirii și convingerii mediului european pentru ca țara noastră să fie acceptată în Spațiul Schengen. Și să se insiste pe întărirea încrederii tuturor europenilor față de statul român, guvernul lui și liderii politici ai acestuia.Conduita șmecherească, neo-fanariotă a politicienilor de la București este deja cunoscută în detalii de statele membre ale Spațiului Schengen, iar escamotările guvernanților români în privința politicilor europene sunt deja înregistrate nu doar la Bruxelles, ci și în capitalele statelor europene, fiind principalul motiv pentru care România și românii nu pot beneficia deplin de aderarea la Uniunea Europeană. E imperios necesar ca procesul decizional european al României să intre pe făgașul normalității, implicând competențe reale, instituții sănătoase și direcții clare conectate integrării europene.
Întărirea capacității de negociere la nivelul Uniunii Europene s-a dovedit iarăși că trebuie luată în seamă, ceea ce nu s-a făcut nici după recentul episod al PNRR, însemnând că liderii României nu vor (sau nu pot) să extragă învățămintele bune nici după multiple greșeli și eșecuri. De altfel e dovedit că guvernele de la București nu au reusit să gestioneze adecvat nici succesul aderării la Uniunea Europeană!
Nu voi propune eu o “foaie de parcurs” pentru următoarea etapă a reînscrierii țării noastre în. cursa pentru intrarea în Spațiul Schengen, deoarece aceasta este datoria guvernului României. Dar, nici nu pot trece peste observația, care este la îndemâna oricărui cetățen al României, că guvernul de la București a performat mediocru ca stat membru al Uniunii Europene, în ultimii 16 ani. Poate ar fi bine să ia lecții de la guvernul croat, dar și de la altele, care și-a stabilit serios niște obiective (ex. Euro, Schengen), strategii realiste, programe de aplicare a acestora și le-a urmat consecvent, trecând peste obstacolele corupției și crizelor diverse, negociind permanent în Bruxelles și celelalte capitale europene până la atingerea țelurilor pe care și le-a fixat în proiectul național de dezvoltare accelerată a Croației.
Aceasta în timp ce politicienii români doar simulează adoptarea unor strategiiși programe pe care le așează imediat pe rafturile din arhivă și izbucnesc în campanii nervoase și iraționale, luând profil de victime închipuite, atunci când se ivește un context întâmplător care i-ar putea aduce în prim-planul politicii naționale și europene. Câte strategii și programe de aplicare a acquis-ului Schengen au fost elaborate la București, iar noi suntem încă tot în afara Spațiului Schengen?! Câte strategii și planuri de aplicare a măsurilor pentru adoptarea Euro a aprobat guvernul român, iar România pare că se tot îndepărtează de zona Euro?! Oare sunt acestea atitudini politice care pot susține credibilitatea liderilor, guvernului și statului român în relația partenerială cu instituțiile europene și statele membre ale Uniunii Europene? Răspunsul este dat și de felul în care sunt priviți liderii politici și România peste tot în spațiul european și nu numai. Recentul episod Schengen, cu opoziția Austriei, Olandei și probabil încă vreo câtorva state membre, a developat o fotografie care spune…mai mult decât o mie de cuvinte! Ceea ce ar trebui să facă să sune clopotul (nu doar clopoțelul) pentru actualii și viitori lideri politici români!
Nu este deloc greșit ca loicuitorii României să aibă aspirații tot mai mari. Dimpotrivă, pentru a recupera întârzierile în procesul de dezvoltare și a fi deplin convergenți cu lumea evoluată, ar trebui să avem ambiții și mai înalte. Dar acestea să fie bine ghidate de lideri și instituții dedicate total realizării așteptărilor populare.
Prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană ne-am asumat să intrăm cât mai repede în Spațiul Schengen, suma bugetului european destinată nouă prin Facilitatea Schengen fiind substanțială. Așa că trebuie să urmăm această cale: SCHENGEN ȘI IAR SCHENGEN!
Prim-ministrul Țărilor de Jos, Mark Rutte, și-a exprimat optimismul privind faptul că anul viitor Bulgaria poate face pași înainte pe drumul său spre Schengen Read More Sursa: ActiveNewsCiteste pe larg
Declarația secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit căreia aderarea Ucrainei la Alianță reclamă consensul tuturor țărilor membre ale blocului militar, a avut darul de a-l aduce în simțiri pe Zelenski, afirmă editorialistul publicației americane The National Interest, Mark Episkopos, relatează Rossiiskaia gazeta. „Se pare că, prin răspunsul său laCiteste pe larg
Parlametul Olandez refuză să accepte intrarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen Read More Sursa: ActiveNewsCiteste pe larg
Ministerul de Externe al Ucrainei a anunțat, într-o postare pe Twitter, că încă din secolului al X-lea, cneazul Vladimir a decis că Ucraina trebuie să adere la Uniunea Europeană. Dintotdeauna Ucraina și Europa au fost prietene, se precizează în comunicatul instituției, relatează RIA Novosti. ”În anul 988, cneazul Vladimir aCiteste pe larg
Ambasada Olandei, laleliștii care încearcă din răsputeri să blocheze aderarea țării noastre la spațiul Schengen din motive de șantaj ordinar geoeconomic, sponsorizează site-ul G4 Media din România. Read More Sursa: ActiveNewsCiteste pe larg
Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a refuzat să semneze textul integral al Declarației a nouă state din Estul Europei din cauza punctului privind susținerea aderării Ucrainei la NATO, a anunțat serviciul de presă al șefului statului, informează agenția RIA Novosti. Duminică, documentul a fost semnat de președinții României, Cehiei, Estoniei, Letoniei,Citeste pe larg
Locuitorii din Republicile Populare Donețk și Lugansk, precum și din regiunile Zaporojie și Herson, au votat pentru aderarea la Rusia. În Republica Donețk (DNR) acest pas a fost susținut de 99,23% dintre alegători, în Republica Lugansk (LNR) – de 98,42%, în regiunea Zaporojie – de 93,11%, în regiunea Herson –Citeste pe larg
Prezența la urne la sfârșitul celei de-a treia zile de vot a fost de 76,09% Referendumul privind intrarea Republicii Populare Lugansk (LNR) în componența Federației Ruse a fost declarat valid, deoarece peste 50% dintre alegători și-au exprimat dreptul de vot în cadrul acestei consultări populare, a anunțat, duminică, într-un interviuCiteste pe larg
În prima zi a referendumului, 93% dintre cei care au votat s-au pronunțat în favoarea aderării regiunii Zaporijjia la Federația Rusă, relatează Agenția de presă TASS, cu referire la rezultatele unui studiu al Institutului republican de studii politice și sociologice din Crimeea, conform Știripesurse. Read More Sursa: ActiveNewsCiteste pe larg