cererea

TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ####/2024
Şedinţa publică de la 08 Mai 2024

Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant #### ###### şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, expert CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect pretenţii impozit
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns pârâţii prin cs.jr. ##### ########, care depune delegaţie, lipsă fiind reclamantul şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, acţiune scutită de taxă timbru, au fost depuse întâmpinări de către pârâţi, după care:
În temeiul art. 131 alin 1 C.pr.civ rap. la art. 99 alin 2 din legea ######## tribunalul constată că este competent general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză.
În temeiul art. 238 C.pr.civ tribunalul pune în discuţia părţilor estimarea duratei procesului
Cs.jr. ##### pentru pârâţi estimează durata de soluţionare a cauzei la 3 luni
Tribunalul, în temeiul dispoziţiilor art. 238 alineatul 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părţilor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil, iar durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere, având în vedere si Hotărârea Colegiului de ######### al Tribunalului Bucureşti nr. 5/15.02.2013, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului ca fiind de 3 luni, putându-se reveni asupra duratei estimate, conform dispoziţiilor art. 238 alineatul 2 din Codul de procedură civilă.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocate de pârâta #### Sectorială de Pensii MApN prin întâmpinare
Cs.jr. ##### pentru pârâtă solicită admiterea excepţiei
Tribunalul după deliberări, asupra excepţiei invocate, o apreciază ca nefondată şi o respinge, reţinând că aceasta a calculat şi reţinut impozitul asupra pensiei reclamantului astfel că o eventuală obligaţie de restituire îi revine tot acesteia.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocate de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale prin întâmpinare
Cs.jr. ##### pentru pârâtă solicită admiterea excepţiei, #### Sectorială de Pensii are personalitate juridică iar Ministerul Apărării Naţionale nu are atribuţii în stabilirea şi plata pensiilor
Tribunalul după deliberări, asupra excepţiei invocate o apreciază ca fondată şi o admite, reţinând că această instituţie nu are atribuţii în stabilirea şi plata pensiilor iar #### Sectorială de Pensii a MApN are personalitate juridică astfel că nu se impune reprezentarea sa în instanţă de către Ministerul Apărării Naţionale
Tribunalul pune în discuţia părţilor cererea reclamantului de sesizare a Curţii Constituţionale
Cs.jr. ##### pentru pârâţi solicită respingerea cererii, arată că asupra textelor criticate de neconstituţionalitate Curtea Constituţională s-a mai pronunţat în sensul respingerii excepţiei astfel că solicitarea este inadmisibilă.
Tribunalul după deliberări, asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin Legea ######## apreciază că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 29 din Legea 47/1992, respectiv textele criticate nu au mai fost anterior declarate neconstituţionale şi au legătură cu soluţionarea cauzei.
Sesizarea Curţii Constituţionale se va face prin încheiere separată care va cuprinde argumentele părţilor şi punctul de vedere al instanţei.
Tribunalul pune în discuţia părţilor cererea de suspendare a cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
Cs.jr. ##### pentru pârâţi solicită respingerea cererii.
Tribunalul după deliberări, asupra cererii de suspendare a cauzei, o apreciază ca nefondată şi o respinge, reţinând că reclamantul are posibilitatea, în măsura în care excepţia invocată ar fi admisă, să formuleze cerere de revizuire în temeiul art. 509 pct. 11 C.pr.civ
Nemaifiind alte chestiuni prealabile tribunalul acordă părţii prezente cuvântul la probe.
Cs.jr. ##### pentru pârâţi solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, cele deja depuse la dosar. Nu se opune probelor depuse de reclamant
Tribunalul după deliberări, în temeiul art. 255-257 C.pr.civ încuviinţează pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, cele deja depuse la dosar, constată probatoriul administrat, cercetarea procesului încheiată şi acordă părţii prezente cuvântul în dezbateri.
Cs.jr. ##### pentru pârâtă solicită respingerea acţiunii, arată că instituţia militară a calculat şi plătit în mod corect drepturile de pensie.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ####/3/2024 la 12.02.2024 reclamantul #### ###### a solicitat, în contradictoriu cu pârâta #### Sectorială de Pensii a MApN şi cu citarea obligatorie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtei #### Sectorială de Pensii a MApN la restituirea sumelor reţinute cu titlu de impozit din pensia ce i se cuvine începând cu 1.01.2024, efectuate în aplicarea dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin legea 282/2023
În temeiul art. 29 alin 1 şi 3 din legea 47/1992 solicită sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum au fost modificate prin legea 282/2023
În esenţă arată că are calitatea de pensionar militar şi apreciază că prin aplicarea dispoziţiilor art. 101 C.fiscal a fost discriminat faţă de alte categorii de pensionari, atât din sistemul public cât şi din sistemele de pensii stabilite în baza unor legi speciale.
În ipoteza în care se va respinge excepţia de neconstituționalitate solicită a se constata că prin aplicarea în mod concret a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal, astfel cum a fost modificat prin legea ######## sunt discriminaţi faţă de alţi pensionari, atât din sistemul public cât şi din sistemul pensiilor de serviciu, sumele solicitate constituind repararea prejudiciului cauzat prin faptele de discriminare la care au fst supuşi
Solicită aşadar obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu diferenţa între sumele reţinute din pensia reclamanţilor începând cu 1.01.2024, cu titlu de impozit progresiv în baza art. 101 alin 2 C.fiscal aşa cum a fost modificat prin legea ######## şi cele care ar fi trebuit reţinute în baza art. 101 C.fiscal în forma anterioară modificării.
Că în baza art. 101 alin. 2 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat, impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel: a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din cate se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%; b) pentru venitul lunar din pensii care are aut componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispozitiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentm partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentm partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salanal mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentm partea ce depășește nivelul câștigului safanal mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
##### că acest algoritm de calcul al impozitului conduce la diminuarea discriminatorie a veniturilor provenite din pensiile militarilor
Solicită a se constata că solicitarea de sesizare a Curții Constituționale este admisibilă, dispozițiile criticate sunt cele care sunt de interes și au legătură cu prezenta cerere de chemare în judecată.
Astfel, în baza dispozițiilor asupra cărora se solicită controlul de constituționalitate, respectiv art. 101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, s-a dispus o nouă modalitate de impozitare a pensiilor militare ce a avut ca efect scaderea substanțială a acestora, excepția vizând o lege în vigoare, (Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal) asupra căreia Curtea constituțională nu a mai pronunțat o decizie de admitere, în forma modificată prin Legea nr. 282/2023, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023.
Ca atare, sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 pentru sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal în forma în vigoare începând cu data de 1.01.2024 .
##### că obiecțiile de neconstituționalitate privind art. 101 din Legea nr. 22712015 privind Codul fiscal astfel cum a fost modificat prin Legea ######## pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt redate în mod detaliat în ARGUMENTELE anexate acţiunii şi solicită consemnarea acestora în cadrul încheierii de sesizare ce urmează să fie înaintată. potrivit art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992. Curții Constituționale.
În ce priveşte capătul subsidiar de cerere arată că în conformitate cu prevederile legale în vigoare, notabil articolul 101 din Codul Fiscal, cu amendamentele aduse prin Legea 282/2023, se bucură de dreptul la o aplicare corespunzătoare a normelor fiscale referitoare la impozitarea pensiilor. Contrar acestor reglementări, pârâta a efectuat retineri fiscale ilicite începând cu luna ianuarie 2024, adoptând un regim de impozitare incompatibil cu legislația curentă.
Invocă în acest sens dispoziţiile OG ######## şi Decizia ##/2016 a ÎCCJ şi arată că în opinia sa impozitul progresiv prevăzut de art. 101 C.fiscal are un caracter sanţionator
Invocă discriminarea faţă de pensionarii din sistemul public, arătând că militarii sunt sancţionaţi suplimentar pentru partea necontributivă din pensia ce li se cuvine., criteriul de diferenţiere fiind statutul profesional iar sancţionarea fiind lipsită de o justificare obiectivă.
Solicită şi actualizarea sumelor datoarte cu indicele de inflaţie şi acordarea dobânzii legale.
Anexează memoriu privind excepţia de neconstituţionalitate.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii
A invocat, în principal, pârâta excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive arătând că impozitul reţinut a fost virat la bugetul de stat.
În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate invocată, pârâta solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată arătând că nu există nicio discriminare între pensionarii militari şi alţi beneficiari de pensii
În ce priveşte fondul cauzei arată că reclamantul se află în plată cu ultima decizie de pensie emisă, respectiv ##########.01.2018, pensia sa fiind actualizată în cepând cu 30.06.2017 în baza art. 60 din legea 223/2015
Că în ce o priveşte a calculat impozitul prevăzut de art. 101 C.fiscal în conformitate cu dispoziţiile legale astfel că apreciază că nu poate fi reţinută nicio culpă în sarcina sa.
De aceea araă că nu sunt îndeplinite nici condiţiile atragerii răspunderii sale delictuale astfel că solicitarea de actualizare a debitului pretins datorat cu rata inflaţiei şi de plată a dobânzii legale nu poate fi primită
Anexează înscrisuri.
La termenul din 8.05.2024 tribunalul a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum au fost modificate prin Legea ######## şi a dispus, prin încheiere separată, sesizarea Curţii Constituţionale.
La acelaşi termen, tribunalul a respins cererea de suspendare a cauzei până la pronunțarea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituționalitate, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la acea dată.
Excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei a fost soluţionată în sensul respingerii, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la 8.05.2024
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale criticate, tribunalul reţine următoarele:
Reclamantul este pensionar militar, drepturile sale de pensie fiind deschise la 15.12.2005, în baza legii 164/2001.
Pensia reclamantului a fost ulterior indexată şi actualizată, ultima actualizare fiind făcută începând cu data de 30.06.2017, aşa cum rezultă din decizia ##########.01.2018, anexată la dosar.
În conformitate cu prevederile art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin art. VIII din Legea ######## pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiilor de serviciu ale reclamanţilor, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, aşadar fără a determina, în prealabil, cota contributivă din pensiile acestora.
În ce priveşte critica referitoare la nelegalitatea şi caracterul discriminatoriu al aplicării impozitului progresiv tribunalul reţine că acest impozit este prevăzut de dispoziţiile art. 101 alin 2 C.fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023.
Tribunalul reţine, sub acest aspect, că prin decizia ######## Curtea Constituţională a reţinut că acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat [în privința pensiilor de serviciu] ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecţie constituţională a dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate, astfel că legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.
Curtea a constatat că marja de apreciere a legiuitorului cu privire la valoarea componentei necontributive a pensiei de serviciu sau a pensiei militare, stabilită în mod direct sau indirect (ca rezultat al aplicării unei sarcini fiscale), este foarte largă [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 136].
A reţinut Curtea că “Întrucât componenta contributivă a pensiei de serviciu nu constituie bază de impunere a sarcinii fiscale, cuantumul pensiei din sistemul public stabilite în baza principiului contributivităţii nu este afectat, astfel că instanţa constituţională nu poate reţine critica potrivit căreia, reconfigurând sistemul de impunere, legiuitorul a creat o discriminare între contribuabilii persoane fizice beneficiare de pensii obţinute în baza unor legi sau statute speciale şi contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în sistemul public de pensii [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 139]”.
Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare. Astfel, persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispoziţiilor art.56 alin.(2) din Constituţie referitoare la justa aşezare a sarcinilor fiscale.
Nu mai puţin, tribunalul constată că modalitatea de impozitare progresivă avută în vedere de legiuitor este aplicabilă tuturor categoriilor de pensii stabilite prin legi speciale, aşadar nu doar pensiilor militare, situaţie în care nu poate fi reţinută vreo discriminare sub acest aspect.
Nu poate fi reţinută nici existenţa vreunei situaţii discriminatorii în care s-ar afla reclamanţii faţă de alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu, câtă vreme dispoziţiile legale incidente se aplică tuturor categoriilor de pensii de serviciu nu doar pensiilor militare
În ce priveşte eventuala discriminare a reclamanţilor faţă de pensionarii din sistemul public, tribunalul apreciază că nici faţă de aceştia reclamantul nu se află într-o situaţie identică sau măcar comparabilă, pensiile din sistemul public fiind stabilite în baza principiului contributivităţii şi având în vedere contribuţia pe care aceste persoane au achitat-o, dea lungul carierei, la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Trebuie precizat, în acest context, că pensiile militare stabilite de legea ######## erau complet independente de vreo formă de contribuţie la sistemul de pensii.
Cu alte cuvinte, aceasta categorie socială beneficia de pensie militară de stat fără însă a contribui pe durata desfăşurării activităţii, în nici un fel, la sistemul de pensii.
Ulterior datei de 1.01.2011 şi până în anul 2016, militarii, poliţiştii şi personalul asimilat acestora au contribuit la sistemul public de pensii, în care erau integraţi conform legii ######## pentru ca ulterior datei de 1.01.2016 (data intrării în vigoare a legii 223/2015) beneficiarii pensiilor militare să achite la bugetul de stat o cotă de contribuţie individuală, egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (art. 31 din Legea 223/2015).
Drept urmare tribunalul remarcă faptul că reclamantul, beneficiar al unei pensii militare stabilite în baza legii ######## (aşadar fără a fi contribuit vreodată la bugetul de pensii) se află într-o situaţie complet diferită de beneficiarii din sistemul public, neputându-se aşadar reţine vreun tratament discriminatoriu sub acest aspect.
Din analiza actelor aflate la dispoziţia sa tribunalul reţine că pârâta a calculat cotele de impozit progresiv cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, calcularea cotei contributive din pensia reclamantului fiind obiectiv imposibilă, câtă vreme această pensie a fost stabilită independent de achitarea vreunei contribuţii de la bugetul de stat.
Sub acest aspect tribunalul reţine că, în practica sa constantă, Curtea Constituţională a reiterat că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 140].
Analizând Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, rezultă că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte față de partea sa contributivă condiționat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincție.
Tribunalul reţine, suplimentar, că prin Decizia nr.### din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.792 din 30 octombrie 2014, Curtea Constituţională a invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 15 mai 2012, pronunțată în Cauza ########## ####### şi alţii împotriva României, a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din ####### (prin Legea 119/2010, n.n) a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr.263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). De asemenea, Curtea Europeană a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). ##### în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari (paragraful 20).
De asemenea, prin decizia ###/2020, Curtea Constituţională a apreciat că dispoziţiile art.53 din Constituție „sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat”
Aşa stând lucrurile, având în vedere că pârâta a aplicat în mod corect dispoziţiile legale incidente, tribunalul urmează a respinge acţiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti , #### ##### ### ###, sect. 5 ca fiind îndreptată în contra unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Respinge acţiunea privind pe reclamant #### ###### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### ######### ### ##, sect. 4, şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti, #### ###### ######## ### ##, sect. 6, expert CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în Bucureşti, Piaţa ###### ########### nr. 1-3, sect. 1, ca nefondată pentru rest..
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei conform art. 402 C.pr.civ, astăzi, 8.05.2024

TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ####/2024
Şedinţa publică de la 08 Mai 2024

Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant #### ###### şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, expert CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect pretenţii impozit
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns pârâţii prin cs.jr. ##### ########, care depune delegaţie, lipsă fiind reclamantul şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, acţiune scutită de taxă timbru, au fost depuse întâmpinări de către pârâţi, după care:
În temeiul art. 131 alin 1 C.pr.civ rap. la art. 99 alin 2 din legea ######## tribunalul constată că este competent general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză.
În temeiul art. 238 C.pr.civ tribunalul pune în discuţia părţilor estimarea duratei procesului
Cs.jr. ##### pentru pârâţi estimează durata de soluţionare a cauzei la 3 luni
Tribunalul, în temeiul dispoziţiilor art. 238 alineatul 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părţilor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil, iar durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere, având în vedere si Hotărârea Colegiului de ######### al Tribunalului Bucureşti nr. 5/15.02.2013, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului ca fiind de 3 luni, putându-se reveni asupra duratei estimate, conform dispoziţiilor art. 238 alineatul 2 din Codul de procedură civilă.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocate de pârâta #### Sectorială de Pensii MApN prin întâmpinare
Cs.jr. ##### pentru pârâtă solicită admiterea excepţiei
Tribunalul după deliberări, asupra excepţiei invocate, o apreciază ca nefondată şi o respinge, reţinând că aceasta a calculat şi reţinut impozitul asupra pensiei reclamantului astfel că o eventuală obligaţie de restituire îi revine tot acesteia.
Tribunalul pune în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocate de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale prin întâmpinare
Cs.jr. ##### pentru pârâtă solicită admiterea excepţiei, #### Sectorială de Pensii are personalitate juridică iar Ministerul Apărării Naţionale nu are atribuţii în stabilirea şi plata pensiilor
Tribunalul după deliberări, asupra excepţiei invocate o apreciază ca fondată şi o admite, reţinând că această instituţie nu are atribuţii în stabilirea şi plata pensiilor iar #### Sectorială de Pensii a MApN are personalitate juridică astfel că nu se impune reprezentarea sa în instanţă de către Ministerul Apărării Naţionale
Tribunalul pune în discuţia părţilor cererea reclamantului de sesizare a Curţii Constituţionale
Cs.jr. ##### pentru pârâţi solicită respingerea cererii, arată că asupra textelor criticate de neconstituţionalitate Curtea Constituţională s-a mai pronunţat în sensul respingerii excepţiei astfel că solicitarea este inadmisibilă.
Tribunalul după deliberări, asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin Legea ######## apreciază că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 29 din Legea 47/1992, respectiv textele criticate nu au mai fost anterior declarate neconstituţionale şi au legătură cu soluţionarea cauzei.
Sesizarea Curţii Constituţionale se va face prin încheiere separată care va cuprinde argumentele părţilor şi punctul de vedere al instanţei.
Tribunalul pune în discuţia părţilor cererea de suspendare a cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
Cs.jr. ##### pentru pârâţi solicită respingerea cererii.
Tribunalul după deliberări, asupra cererii de suspendare a cauzei, o apreciază ca nefondată şi o respinge, reţinând că reclamantul are posibilitatea, în măsura în care excepţia invocată ar fi admisă, să formuleze cerere de revizuire în temeiul art. 509 pct. 11 C.pr.civ
Nemaifiind alte chestiuni prealabile tribunalul acordă părţii prezente cuvântul la probe.
Cs.jr. ##### pentru pârâţi solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, cele deja depuse la dosar. Nu se opune probelor depuse de reclamant
Tribunalul după deliberări, în temeiul art. 255-257 C.pr.civ încuviinţează pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, cele deja depuse la dosar, constată probatoriul administrat, cercetarea procesului încheiată şi acordă părţii prezente cuvântul în dezbateri.
Cs.jr. ##### pentru pârâtă solicită respingerea acţiunii, arată că instituţia militară a calculat şi plătit în mod corect drepturile de pensie.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ####/3/2024 la 12.02.2024 reclamantul #### ###### a solicitat, în contradictoriu cu pârâta #### Sectorială de Pensii a MApN şi cu citarea obligatorie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtei #### Sectorială de Pensii a MApN la restituirea sumelor reţinute cu titlu de impozit din pensia ce i se cuvine începând cu 1.01.2024, efectuate în aplicarea dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin legea 282/2023
În temeiul art. 29 alin 1 şi 3 din legea 47/1992 solicită sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum au fost modificate prin legea 282/2023
În esenţă arată că are calitatea de pensionar militar şi apreciază că prin aplicarea dispoziţiilor art. 101 C.fiscal a fost discriminat faţă de alte categorii de pensionari, atât din sistemul public cât şi din sistemele de pensii stabilite în baza unor legi speciale.
În ipoteza în care se va respinge excepţia de neconstituționalitate solicită a se constata că prin aplicarea în mod concret a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal, astfel cum a fost modificat prin legea ######## sunt discriminaţi faţă de alţi pensionari, atât din sistemul public cât şi din sistemul pensiilor de serviciu, sumele solicitate constituind repararea prejudiciului cauzat prin faptele de discriminare la care au fst supuşi
Solicită aşadar obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu diferenţa între sumele reţinute din pensia reclamanţilor începând cu 1.01.2024, cu titlu de impozit progresiv în baza art. 101 alin 2 C.fiscal aşa cum a fost modificat prin legea ######## şi cele care ar fi trebuit reţinute în baza art. 101 C.fiscal în forma anterioară modificării.
Că în baza art. 101 alin. 2 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat, impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel: a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din cate se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%; b) pentru venitul lunar din pensii care are aut componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispozitiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentm partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentm partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salanal mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentm partea ce depășește nivelul câștigului safanal mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
##### că acest algoritm de calcul al impozitului conduce la diminuarea discriminatorie a veniturilor provenite din pensiile militarilor
Solicită a se constata că solicitarea de sesizare a Curții Constituționale este admisibilă, dispozițiile criticate sunt cele care sunt de interes și au legătură cu prezenta cerere de chemare în judecată.
Astfel, în baza dispozițiilor asupra cărora se solicită controlul de constituționalitate, respectiv art. 101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, s-a dispus o nouă modalitate de impozitare a pensiilor militare ce a avut ca efect scaderea substanțială a acestora, excepția vizând o lege în vigoare, (Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal) asupra căreia Curtea constituțională nu a mai pronunțat o decizie de admitere, în forma modificată prin Legea nr. 282/2023, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023.
Ca atare, sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 pentru sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal în forma în vigoare începând cu data de 1.01.2024 .
##### că obiecțiile de neconstituționalitate privind art. 101 din Legea nr. 22712015 privind Codul fiscal astfel cum a fost modificat prin Legea ######## pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt redate în mod detaliat în ARGUMENTELE anexate acţiunii şi solicită consemnarea acestora în cadrul încheierii de sesizare ce urmează să fie înaintată. potrivit art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992. Curții Constituționale.
În ce priveşte capătul subsidiar de cerere arată că în conformitate cu prevederile legale în vigoare, notabil articolul 101 din Codul Fiscal, cu amendamentele aduse prin Legea 282/2023, se bucură de dreptul la o aplicare corespunzătoare a normelor fiscale referitoare la impozitarea pensiilor. Contrar acestor reglementări, pârâta a efectuat retineri fiscale ilicite începând cu luna ianuarie 2024, adoptând un regim de impozitare incompatibil cu legislația curentă.
Invocă în acest sens dispoziţiile OG ######## şi Decizia ##/2016 a ÎCCJ şi arată că în opinia sa impozitul progresiv prevăzut de art. 101 C.fiscal are un caracter sanţionator
Invocă discriminarea faţă de pensionarii din sistemul public, arătând că militarii sunt sancţionaţi suplimentar pentru partea necontributivă din pensia ce li se cuvine., criteriul de diferenţiere fiind statutul profesional iar sancţionarea fiind lipsită de o justificare obiectivă.
Solicită şi actualizarea sumelor datoarte cu indicele de inflaţie şi acordarea dobânzii legale.
Anexează memoriu privind excepţia de neconstituţionalitate.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii
A invocat, în principal, pârâta excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive arătând că impozitul reţinut a fost virat la bugetul de stat.
În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate invocată, pârâta solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată arătând că nu există nicio discriminare între pensionarii militari şi alţi beneficiari de pensii
În ce priveşte fondul cauzei arată că reclamantul se află în plată cu ultima decizie de pensie emisă, respectiv ##########.01.2018, pensia sa fiind actualizată în cepând cu 30.06.2017 în baza art. 60 din legea 223/2015
Că în ce o priveşte a calculat impozitul prevăzut de art. 101 C.fiscal în conformitate cu dispoziţiile legale astfel că apreciază că nu poate fi reţinută nicio culpă în sarcina sa.
De aceea araă că nu sunt îndeplinite nici condiţiile atragerii răspunderii sale delictuale astfel că solicitarea de actualizare a debitului pretins datorat cu rata inflaţiei şi de plată a dobânzii legale nu poate fi primită
Anexează înscrisuri.
La termenul din 8.05.2024 tribunalul a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum au fost modificate prin Legea ######## şi a dispus, prin încheiere separată, sesizarea Curţii Constituţionale.
La acelaşi termen, tribunalul a respins cererea de suspendare a cauzei până la pronunțarea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituționalitate, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la acea dată.
Excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei a fost soluţionată în sensul respingerii, cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la 8.05.2024
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale criticate, tribunalul reţine următoarele:
Reclamantul este pensionar militar, drepturile sale de pensie fiind deschise la 15.12.2005, în baza legii 164/2001.
Pensia reclamantului a fost ulterior indexată şi actualizată, ultima actualizare fiind făcută începând cu data de 30.06.2017, aşa cum rezultă din decizia ##########.01.2018, anexată la dosar.
În conformitate cu prevederile art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin art. VIII din Legea ######## pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiilor de serviciu ale reclamanţilor, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, aşadar fără a determina, în prealabil, cota contributivă din pensiile acestora.
În ce priveşte critica referitoare la nelegalitatea şi caracterul discriminatoriu al aplicării impozitului progresiv tribunalul reţine că acest impozit este prevăzut de dispoziţiile art. 101 alin 2 C.fiscal, astfel cum acesta a fost modificat prin legea 282/2023.
Tribunalul reţine, sub acest aspect, că prin decizia ######## Curtea Constituţională a reţinut că acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat [în privința pensiilor de serviciu] ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecţie constituţională a dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate, astfel că legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.
Curtea a constatat că marja de apreciere a legiuitorului cu privire la valoarea componentei necontributive a pensiei de serviciu sau a pensiei militare, stabilită în mod direct sau indirect (ca rezultat al aplicării unei sarcini fiscale), este foarte largă [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 136].
A reţinut Curtea că “Întrucât componenta contributivă a pensiei de serviciu nu constituie bază de impunere a sarcinii fiscale, cuantumul pensiei din sistemul public stabilite în baza principiului contributivităţii nu este afectat, astfel că instanţa constituţională nu poate reţine critica potrivit căreia, reconfigurând sistemul de impunere, legiuitorul a creat o discriminare între contribuabilii persoane fizice beneficiare de pensii obţinute în baza unor legi sau statute speciale şi contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă primite în sistemul public de pensii [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 139]”.
Opţiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensaţie, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcţie de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare. Astfel, persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispoziţiilor art.56 alin.(2) din Constituţie referitoare la justa aşezare a sarcinilor fiscale.
Nu mai puţin, tribunalul constată că modalitatea de impozitare progresivă avută în vedere de legiuitor este aplicabilă tuturor categoriilor de pensii stabilite prin legi speciale, aşadar nu doar pensiilor militare, situaţie în care nu poate fi reţinută vreo discriminare sub acest aspect.
Nu poate fi reţinută nici existenţa vreunei situaţii discriminatorii în care s-ar afla reclamanţii faţă de alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu, câtă vreme dispoziţiile legale incidente se aplică tuturor categoriilor de pensii de serviciu nu doar pensiilor militare
În ce priveşte eventuala discriminare a reclamanţilor faţă de pensionarii din sistemul public, tribunalul apreciază că nici faţă de aceştia reclamantul nu se află într-o situaţie identică sau măcar comparabilă, pensiile din sistemul public fiind stabilite în baza principiului contributivităţii şi având în vedere contribuţia pe care aceste persoane au achitat-o, dea lungul carierei, la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Trebuie precizat, în acest context, că pensiile militare stabilite de legea ######## erau complet independente de vreo formă de contribuţie la sistemul de pensii.
Cu alte cuvinte, aceasta categorie socială beneficia de pensie militară de stat fără însă a contribui pe durata desfăşurării activităţii, în nici un fel, la sistemul de pensii.
Ulterior datei de 1.01.2011 şi până în anul 2016, militarii, poliţiştii şi personalul asimilat acestora au contribuit la sistemul public de pensii, în care erau integraţi conform legii ######## pentru ca ulterior datei de 1.01.2016 (data intrării în vigoare a legii 223/2015) beneficiarii pensiilor militare să achite la bugetul de stat o cotă de contribuţie individuală, egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (art. 31 din Legea 223/2015).
Drept urmare tribunalul remarcă faptul că reclamantul, beneficiar al unei pensii militare stabilite în baza legii ######## (aşadar fără a fi contribuit vreodată la bugetul de pensii) se află într-o situaţie complet diferită de beneficiarii din sistemul public, neputându-se aşadar reţine vreun tratament discriminatoriu sub acest aspect.
Din analiza actelor aflate la dispoziţia sa tribunalul reţine că pârâta a calculat cotele de impozit progresiv cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal, calcularea cotei contributive din pensia reclamantului fiind obiectiv imposibilă, câtă vreme această pensie a fost stabilită independent de achitarea vreunei contribuţii de la bugetul de stat.
Sub acest aspect tribunalul reţine că, în practica sa constantă, Curtea Constituţională a reiterat că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie [Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, paragraful 140].
Analizând Decizia nr.### din 15 decembrie 2020, rezultă că partea necontributivă a pensiilor de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte față de partea sa contributivă condiționat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincție.
Tribunalul reţine, suplimentar, că prin Decizia nr.### din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.792 din 30 octombrie 2014, Curtea Constituţională a invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 15 mai 2012, pronunțată în Cauza ########## ####### şi alţii împotriva României, a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din ####### (prin Legea 119/2010, n.n) a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr.263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). De asemenea, Curtea Europeană a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). ##### în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari (paragraful 20).
De asemenea, prin decizia ###/2020, Curtea Constituţională a apreciat că dispoziţiile art.53 din Constituție „sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat”
Aşa stând lucrurile, având în vedere că pârâta a aplicat în mod corect dispoziţiile legale incidente, tribunalul urmează a respinge acţiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti , #### ##### ### ###, sect. 5 ca fiind îndreptată în contra unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Respinge acţiunea privind pe reclamant #### ###### (CNP #############) domiciliat în Bucureşti, #### ######### ### ##, sect. 4, şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE cu sediul în Bucureşti, #### ###### ######## ### ##, sect. 6, expert CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în Bucureşti, Piaţa ###### ########### nr. 1-3, sect. 1, ca nefondată pentru rest..
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei conform art. 402 C.pr.civ, astăzi, 8.05.2024