cheltuielilor

Pensiile militare există din anul 1865.

Pensiile magistraților au fost reglementate în anul 1997, după modelul pensiiilor militare, la inițiativa ministrului liberal , Valeriu Stoica. Au fost desființate prin Legea 19/2000 si reînființate prin Decizia CCR nr.20/2000, pe motiv că ar fi discriminare față de militari.

Patru asociații ale magistraților cer audiență la Marcel Ciolacu pentru a-i invedera că pensiile magistraților n-ar fi pensii militare și că depopularea instanțelor ar f fost determinată de proiectul L4/2023 adoptat de Senat.  In realitate acești magistrați pensionari sunt nemulțumiți de recalcularea pensiilor în plată ale magistraților, măsură care-i afectează și pei ei. 

Cine i-a pus să se pensioneze când au citit primele zvonuri despre reforma prin PNNR? Dacă așteprtau avizul CSM, care a solicitat recalcularea pensiilor în plată tocmai pentru a opri hemoragia pensionărilor din magistratură, cei 355 de proaspeți pensionari magistrați ar fi și astăzi în activitate.

Ii sugerează lui Ciolacu să reducă pensiile militarilor, că sunt 200 000, dacă vrea să reducă cheltuielile cu pensiile speciale.

 Nr. 78/3.04.2023

Către                                 CAMERA DEPUTAŢILOR

Domnului Președinte, Ion-Marcel CIOLACU

Asociația Magistraților din România (AMR), organizație neguvernamentală, apolitică, națională și profesională a judecătorilor și procurorilor, înființată în anul 1993 – pentru a continua tradițiile și scopurile Asociației Magistraților și Avocaților (AMA), creată în 1933 și a cărei activitate a încetat în timpul regimului comunist -, AMR fiind declarată ca asociație „de utilitate publică” prin Hotărârea Guvernului nr. 530/21 mai 2008, membră a Asociației Internaționale a Judecătorilor (IAJ-UIM) și a Asociației Europene a Judecătorilor (AEM-EAJ) din anul 1994 – cu sediul în municipiul București, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, e-mail amr@asociatia-magistratilor.ro, reprezentată legal de judecător dr. Andreea Ciucă,

Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), organizație neguvernamentală, apolitică și profesională a judecătorilor, cu sediul în municipiul Oradea, str. Bradului, nr. 1, jud. Bihor, e-mail, contact@ajado.ro, reprezentată de judecător Florica Roman,

Asociația Procurorilor din România (APR), organizație neguvernamentală, apolitică, națională și profesională a procurorilor, cu sediul în municipiul București, Bd. Libertății nr. 12-14, e-mail apr@mpublic.ro, reprezentată de procuror dr. Elena Iordache,

Asociaţia Naţională a Magistraţilor Pensionari din România (ANMPR), organizaţia neguvernamentală a judecătorilor şi procurorilor pensionari, cu sediul în Bragadiru, str. Safirului, nr. 233-237J, casa 2, jud. Ilfov, e-mail katalin.kibedi@yahoo.com, reprezentată legal de procuror pensionar Kibedi Katalin,

vă solicităm să ne acordaţi o întrevedere în următoarele zile, la data şi ora pe care le veţi stabili – întâlnire la care va participa un grup restrâns de judecători şi procurori din partea subscriselor asociaţii profesionale -, pentru a ne prezenta argumentele punctual motivate, cu privire la Proiectul Legii privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (L 4/2023), adoptat în Senat, în data de 29 martie 2023. 

De asemenea, vă solicităm să ne acordaţi posibilitatea de a participa la lucrările Camerei Deputaţilor – for legislativ decizional, vizând dezbaterea proiectului de lege, în scopul de a ne putea susţine argumentele prezentate în Memoriul detaliat şi obiectiv fundamentat pe care vi l-am transmis la 12.01.2023. În acest sens, vă rugăm să ne aduceţi la cunoştinţă data la care vor avea loc dezbaterile în Camera Deputaţilor şi informaţiile necesare pentru a putea participa câte un reprezentant din partea asociaţiilor noastre profesionale.

Solicitările noastre au în vedere importanţa acestui proiect de lege pentru statutul judecătorilor şi procurorilor, pentru organizarea instanţelor şi, în consecinţă, pentru calitatea actului de justiţie – mai cu seamă prin raportare la realitatea concretă din sistemul judiciar. Astfel, în numai trei luni (noiembrie 2022 -ianuarie 2023), au depus cereri de eliberare din funcţie, prin pensionare, 335 magistraţi.

Cu alte cuvinte, prin raportare la datele publicate de CSM vizând resursele umane la data de 1 februarie 2023, numărul magistraţilor care au formulat cereri de pensionare în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023 este egal cu numărul judecătorilor din9 curţi de apel la un loc sau cu numărul procurorilor din tot atâtea parchete de pe lângă curţile de apel la un loc (de exemplu, Curtea de Apel Alba-Iulia, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Iaşi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Târgu-Mureş sau Parchetele de pe lângă aceste curți de apel).

Lipsa vădită şi acută a resurselor umane determinată de această stare de lucruri va avea implicaţii negative majore asupra organizării activităţii instanţelor şi parchetelor, asupra celerităţii şi calităţii actului de justiţie al cărui destinatar este cetăţeanul.

Menţionăm că în Expunerea de motive la Proiectul Legii (L4/2023) se face trimitere la Jalonul 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR), potrivit căruia până la sfârșitul trimestrului IV 2022 trebuie întreprinse demersurile necesare pentru intrarea în vigoare a „cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”.

Subliniem, pe de o parte, că PNNR exista atât în perioada dezbaterilor parlamentare asupra Legilor Justiţiei, cât şi la datele votului asupra proiectului de lege, în Camera Deputaţilor şi în Senat.

Pe de altă parte, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi tratate ca „pensii speciale”.

De asemenea, referitor la impactul economic, se constată o falsă problemă pusă prin Expunerea de motive, lăsând să se înţeleagă că prin restructurarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor se vor reduce semnificativ cheltuielile cu „pensiile speciale”.

Conform datelor publicate în presă, în iulie 2019 erau 3.814 pensionari judecători și procurori , iar în luna ianuarie 2023 numărul acestora era de 4.468.

Aşadar, nu „pensiile de serviciu” ale judecătorilor şi procurorilor sunt pensiile care grevează în măsură covârșitoare bugetul statului. Această realitate este confirmată şi de seria de cifre enumerate în considerentele Deciziei nr. 900/2020 a CurţiiConstituţionale . Astfel, numărul beneficiarilor de venituri din pensii de serviciu și indemnizații pentru limită de vârstă prevăzute de legi speciale era de 9.527 (în care se includ şi magistraţii pensionari), în timp ce numărul beneficiarilor de venituri din pensii militare era de 198.559.

În condiţiile în care Curtea Constituţională a relevat existenţa unui număr de 198.559 beneficiari de pensii militare, la nivelul anilor 2019 – 2020, prin comparaţie cu un număr de numai 3.814 magistraţi beneficiari de pensii de serviciu, adică doar 1,92%, motivul reducerii cheltuielilor cu „pensiile speciale”, arătat în Expunerea de motive, nu va fi nicidecum atins prin modificarea, în defavoarea judecătorilor şi procurorilor, a condiţiilor de pensionare şi a cuantumului pensiei de serviciu.

        Cu consideraţie,

AMR, prin jud. dr. Andreea Ciucă

AJADO, prin jud. Florica Roman

APR, prin proc. dr. Elena Iordache

ANMPR, prin proc. (pensionar) Kibedi Katalin