diferen

Marcel Boloș, ministrul fondurilor europene, dar și alți demnitari se plâng că în plafonul de 9,4% al cheltuielilor pentru pensii, aprobat prin PNRR,  Comisia Europeană  a impus să fie introduse și cheltuielile cu pensiile militare, nu numai cele cu celelalte pensii speciale.

Anvelopa bugetară pentru plata pensiilor militare este dată de suma brută an pensiilor militare la care se adaugă cheltuielile pentru gestionarea acestor pensii de către cele 3 Case de Pensii Sectoriale.

După impunerea prin OUG 59/2017 a plății unui cuantum net de numai 58,5 din  baza de calcul brută pentru pensiile militare stabilite după 15 09 2017, o sumă importantă din anvelopa brută pentru aceste pensii plafonate, cca 10% dintr-o pensie brută   cu procentul de calcul 65% din baza de calcul, se reîntoarce la  bugetul de stat la rectificările bugetare din cursul anului fiscal.

Aceste sume care se reîntorc la bugetul de stat ar trebui să nu mai fie incluse în anvelopa bugetară pentru pensii, pentru a nu încărca artificial cheltuielile plafonate de PNRR la 9,4% din PIB.

In plus, la capitolul venituri-cheltuieli pentru pensii militare ar trebui inclusă și Contribuția Individuală la Bugetul de Stat de 25% din soldele/salariile brute, egală cu CAS-ul plătit asigurărilor din sistemul public de pensii, vezi art. 31 din L 223/2015,  plătită de militari, polițiști și penitenciariști. 

Cuantumul net în plată, plafonat la media salariilor nete din baza de calcul, a fost impus de aceeași ordonanță și pentru celelalte pensii speciale, mai puțin pentru pensiile magistraților. 

După noua lege a pensiilor speciale, aflată în dezbatere la Senat, și pensiile magistraților vor fi plafonate la nivelul mediei salariilor nete din baza de calcul, deci încă o posibilitate de reducere a împovărării plafonului PNRR, de 9,4%,  de către pensiile de serviciu.

Întrebat de Ioana Ene Dogioiu când va fi depusă a treia cerere de finanţare în cadrul Planului de Rezilienţă, ministrul a răspuns că această cerere este asociată unui număr mare de jaloane foarte importate, estimând că în mai sau iunie ar putea fi depusă.

„Aici vine partea, poate, cea mai grea a PNRR-ului, pentru că cererea de plată numărul trei, pe lângă că are 79 de jaloane şi ţinte, are şi o serie de reforme importante pe care va trebui să le acomodăm cu observaţiile care vin de la Comisie şi nu e de ascuns faptul că avem proiectul de lege şi legea pensiilor speciale, apoi problema decarbonizării şi a modului în care ducem la bun sfârşit acest pilon important al PNRR-ului, fiindcă ne-am obligat la aceste lucruri prin PNRR în ceea ce priveşte decarbonizarea.

Deci practic, cu alte cuvinte, atât din perspectiva jaloanelor este importantă, dar mai e ceva: trebuie să negociem în această perioadă inclusiv capitolul Repower EU. (…) Cererea de plată trei nu trebuie văzută doar prin prisma doar acestor jaloane şi ţinte, colateral cu cererea de plată numărul 3 avem reducerea de grant, avem ajustarea de preţ. Mai-iunie ar fi rezonabil pentru complexitatea cererii ş timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru a purta negocieri”, a declarat Marcel Boloş, la Europa FM.

Reforma pensiilor, linie roșie

Boloș a mai spus că nerealizarea unei reforme a pensiilor, care să includă şi aşa-numitele pensii speciale, reprezintă un jalon de tip „linie roşie” în PNRR.

„Este foarte dură Comisia cu orice jalon pe care îl avem de îndeplinit şi primul lucru la care se uită Comisia este partea de sustenabilitate: ce impact bugetar are legea şi ce volum de cheltuieli generează legea după ce se aplică, dar nu de astăzi pe mâine, ci o perioadă îndelungată de timp. (…) Sigur că va fi un moment greu pentru coaliţie şi pentru ceea ce înseamnă decizia parlamentară pentru că, aşa cum am spus, e pilon de bază pensiile şi reforma pensiilor, a tuturor pensiilor. (…)

Noi când am obţinut aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă am obţinut-o cu două condiţii: prima este cea a măsurilor de decarbonizare, deci este limpede că pe acest drum nu putem merge decât înainte şi că orice deviere pe care o avem poate fi sancţionată, inclusiv măsuri de suspendare a PNRR-ului, deci nu este un jalon de joacă. Şi al doilea pilon este cel al pensiilor.

Deci, din acest punct de vedere, e foarte multă responsabilitate şi în decizia pe care o va adopta Parlamentul, pentru că fiind un jalon de tip red line va fi urmărit şi este urmărit îndeaproape de Comisia Europeană şi nu se va sfii să ne critice Comisia, dacă jalonul nu este dus la bun sfârşit. Sunt jaloane pentru care decizia poate fi luată de suspendare a PNRR-ului, dar să sperăm că nu ajungem în această situaţie”, a afirmat ministrul Marcel Boloş.

Acesta crede că plafonul de 9,4% din PIB asumat pentru bugetul de pensii de România este unul „nedrept”, argumentând că acest procent include şi pensiile acordate în baza unor legi speciale.

„Acel 9,4% a fost stabilit în condiţiile în care doar sistemul public de pensii cu partea de pensii bazate pe contributivitate a fost luată în considerare. Or, acum Comisia spune: nu, luaţi toate categoriile de cheltuieli, inclusiv pensiile speciale, pentru a stabili acest plafon, ceea ce încurcă foarte mult socotelile, pentru că una a fost ca şi direcţie stabilită, la momentul la care s-a făcut negocierea pentru PNRR şi alta este situaţia acum, când noi în acel plafon de 9,4 trebuie să adăugăm adiţional cheltuieli cu pensiile speciale şi, vă daţi seama, totuşi ce valoare au şi ce volum că ele sunt cheltuială însemnată”, mai spune ministrul Proiectelor Europene. 

El adaugă că în PNRR există posibilitatea „de a ajusta anumite jaloane şi ţinte care ţin de circumstanţe obiective”.