exemplu

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ###
Şedinţa publică de la 18 iunie 2024
Completul constituit din:
####

Pe rol pronunţarea asupra acţiunii civile formulată de reclamantul ###### #######, CNP #############, cu domiciliul în #### ########, str. Gardeniei, nr.4, jud. ####### şi reclamantul ########## ########, CNP #############, cu domiciliul în #### #######, str. ######, nr. 83, #### #######, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, cu sediul în Bucureşti, Drumul Taberei, nr. 7F, sector 6 şi pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, cu sediul în Bucureşti, #### ###### ### ###, sector 5, având ca obiect obligaţie de a face.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 21.05.2024, note consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când, având nevoie de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunţarea cauzei pentru data de 04.06.2024, 11.06.2024 şi pentru astăzi.
TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată la data de 08.03.2024 şi înregistrată sub nr. ###/91/2024 pe rolul Tribunalului ####### – Secţia I Civilă, reclamanții ###### ####### și ########## ######## au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Apărării Naționale și #### de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună:
– obligarea pârâtei #### de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale la restituirea sumelor reținute în plus din pensia reclamanților începând cu luna ianuarie 2024, cu titlul de impozit, rețineri efectuate în aplicarea art. 101 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin legea nr. 282/2023, sume actualizate cu inflația.
În motivarea cererii reclamanții au expus, în esență, următoarele împrejurări de fapt și de drept relevante:
– reclamanții au calitatea de pensionari militari, iar începând cu luna ianuarie 2024 li se reține un impozit din pensie, în aplicarea unor modificări legislative aduse art. 1 din Codul fiscal prin legea nr. 282/2023;
– organul de pensie nu aplică corect dispozițiile legale, reținând un cuantum al impozitului mai mare decât cel reglementat de legiuitor;
– în acest sens, suma de 2000 lei care reprezintă plafonul de venit neimpozabil nu a fost dedus din cuantumul brut al pensiei, ci din cuantumul net avut în vedere la stabilirea bugetului de stat, 4.427 lei, conducând astfel la modificarea valorilor la care se aplică tranșele de impozit, cu consecința reținerii unui impozit mai mare decât cel legal;
– de asemenea, în cuprinsul legii nr. 282/2023 nu apare cota de impozitare de 20%, în timp ce organul de pensie aplică un astfel de procent;
– în același sens, în nicio lege nu apare diminuarea cotei de impozitare de 10% cu suma de 2000 de lei.
Pârâta #### de pensii sectorială a ### a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației arătând, în esență, că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 16, 19 și 21 din legea nr. 223/2015, reclamantul nefiind îndreptățit la reducerea vârstei de pensionare.
Pârâtul Ministerul Apărării Naționale a formulat întâmpinare prin care:
– a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive;
– a solicitat respingerea cererii, prezentând argumente în justificarea legalității algoritmului de determinare a cuantumului impozitului aplicat.
Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinarea depusă de #### sectorială de pensii a ###.
În dovedirea cererii și în apărare s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Apărării Naționale Tribunalul reține că este întemeiată.

Astfel, obiectul acțiunii de față derivă dintr-un raport juridic specific, și anume, raportul juridic de pensie, una dintre părțile acestuia fiind reclamantul, ca urmare a exercitării în trecut a unei funcții militare în cadrul Ministerului Apărării Naționale.
În raport de prevederile legii nr. 223/2015 Tribunalul notează că subiectele acestui raport sunt persoana care beneficiază de o pensie militară și organul care are competențe în stabilirea și plata pensiei, respectiv #### sectorială de pensii a ###.
În aceste condiții Ministerul Apărării Naționale nu justifică în proces calitate procesuală pasivă, fiind irelevante raporturile juridice administrative de subordonare/coordonare sau orice alte raporturi între acest subiect de drept și #### sectorială de pensii a ###.
În considerarea celor arătate se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Apărării Naționale și se va respinge acțiunea formulată împotriva acestui pârât ca fiind introdusă în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei #### sectorială de pensii a Ministerului Apărării Naționale Tribunalul reține că este nefondată.

Astfel, conform art. 10 alin. 1) lit. c) din HG nr. 144/2016 #### sectorială de pensii a ### are competența de stabilire și plată a pensiilor militare de care beneficiază reclamanții.
Prin urmare, subiectul pasiv al raportului juridic litigios, astfel cum a fost dedus judecății, este #### sectorială de pensii a ###.
În condițiile în care există identitate între acest subiect și persoana chemată în judecată rezultă că pârâta are calitate procesuală pasivă în proces.
Toate aserțiunile pârâtei referitoare la destinatarul sumei reținută cu titlul de impozit sunt irelevante sub aspectul calității procesuale pasive întrucât reclamanții nu au solicitat restituirea impozitelor în considerarea vreunei neconstituționalități a textelor legislative prin care s-a stabilit impozitarea pensiilor, ci au învederat că pârâta nu a aplicat în mod corect dispozițiile legale care reglementează această impozitare.
Invocând această aplicare eronată a normelor legale reclamanții au susținut că pârâta le-a reținut un impozit mai mare decât cel datorat și, prin urmare, le-a plătit pensii nete mai mici decât cele cuvenite.
Or, în acest context, sumele a căror restituire o solicită reclamanții au natura juridică de diferențe de pensie, iar nu de impozit și, prin urmare, pentru aceste diferențe de pensii pretinse pârâta are calitate procesuală pasivă.

Analizând pe fond cererea de chemare în judecată Tribunalul reține că este întemeiată.

1. Astfel, în esență, reclamanții susțin că pârâta #### sectorială de pensii a ### nu a aplicat în mod corect dispozițiile art. 101 alin. 1) – 3) din Codul fiscal, astfel cum au fost modificate prin legea nr. 282/2023, aceste prevederi având următorul conținut:
(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este impozit final.
(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:
a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3) Determinarea câştigului salarial mediu net prevăzut în prezentul articol se stabileşte prin deducerea din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) şi a impozitului pe venit.
2. Din probele administrate rezultă că pârâta a calculat și stabilit în mod incorect impozitul aferent pensiilor de care beneficiază reclamanții.
3. În acest sens, din cuprinsul dispozițiilor art. 28 și 29 din legea nr. 223/2015 și a deciziilor de actualizare a pensiilor reclamanților emise în aplicarea acestei legi (filele 36 – 38, 51 – 53) rezultă că venitul lunar din pensii al reclamanților are doar componentă necontributivă, circumstanțe în care regimul de impozitare aplicabil este cel reglementat la art. 101 alin. 2) lit. c) din Codul fiscal.
Potrivit informațiilor prezentate de către pârâtă în întâmpinare, necontestate de către reclamanți, rezultă că începând cu luna ianuarie 2024 cuantumul brut al pensiilor reclamanților este următorul:
– 8.017 lei – pensia reclamantului ###### #######;
– 6381 lei – pensia reclamantul ########## ########.
4. a) Prin raportare la cuantumul brut al pensiei reclamantului ###### ####### și în considerarea dispozițiilor art. 101 alin. 2) lit. c) din Codul fiscal rezultă că impozitul datorat de reclamant se calculează conform următorului algoritm:
– pasul 1: din suma brută de 8.017 lei se scade (deduce) suma de 2000 lei („din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei”) rezultând suma de 6.017 lei; această operațiune este necesară și prioritară conform ipotezei normative de la lit. c);
– pasul 2: se aplică o cotă de 10% pentru „partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta”.
„Câștigul salarial mediu net” (pe scurt, CSMN) aferent anului 2023 este suma de 4.427 lei, informația prezentată de către pârâtă nefiind contestată de către reclamanți.
„Partea mai mică decât nivelul” CSMN sau agală cu acesta reprezintă, în mod evident, „partea” rămasă după deducerea sumei de 2.000 de lei, care reprezintă „plafonul de venit neimpozabil”.
Așadar, aplicabilitatea pct. (i) de la lit. c) se face luându-se în calcul suma rămasă după deducerea din pensia brută a sumei de 2.000 lei, rezultând astfel că în cazul reclamantului aplicabilitatea se face la suma de 6.017 lei.
Dat fiind că această sumă de 6.017 lei este mai mare decât suma de 4.427 lei (CSMN) rezultă că impozitul de 10% se aplică la suma de 4.427 lei, rezultând astfel un prim element/factor din algoritmul de determinare a impozitului total. #### vorba despre suma de 442,7 lei.
– pasul 3: se aplică o cotă de 15% pentru „partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta”.
„Câștigul salarial mediu brut” (pe scurt, CSMB) aferent anului 2023 este suma de 7.567 lei, informația prezentată de către pârâtă nefiind contestată de către reclamanți.
„Partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut” reprezintă o sumă variabilă și determinabilă în raport de operațiunile de la pașii anteriori, adică pasul nr. 1 și pasul nr. 2.
Astfel, această „parte” poate fi oricare dintre numerele mai mari decât 4.427 și cel mult egale cu numărul 7.567.
În mod cu totul evident, această „parte” este determinabilă în același mod ca în operațiunea din cadrul pasului 2, și anume, luându-se ca element de raportare venitul de pensie rezultat în urma deducerii sumei neimpozabile de 2.000 de lei.
În cazul reclamantului, după cum a rezultat din pasul 1, venitul „impozabil” din pensie (rămas după deducerea părții neimpozabile) este de 6.017 lei.
Pentru o parte din această sumă, și anume, pentru 4.427 lei s-a aplicat impozitul de 10% în cadrul pasului nr. 2.
Prin urmare, „partea” asupra căreia se aplică impozitul de 15% este diferența dintre 6.017 lei și 4.427 lei, suma (numărul) de 6.017 lei fiind cuprins între 4.427 lei și 7.567 lei.
Diferența dintre 6.017 lei și 4.427 lei este suma de 1.590 lei iar prin aplicarea procentului de 15% rezultă un impozit de 681,2 lei.
– pasul 4: se cumulează (adună) cele două niveluri ale impozitelor determinate la pasul nr. 2 și pasul nr. 3, rezultând impozitul total care este în cuantum de 681,2 lei, rotunjit 681 lei, conform art. 66 din Codul fiscal.
De menționat că nu se mai impune determinarea vreunei componente de impozit de 20% deoarece în urma aplicării pasului nr. 3 nu a rezultat că pensia „impozabilă” (adică nivelul rămas după deducerea din suma brută a plafonului neimpozabil de 2.000 de lei) este mai mare decât CSMB, adică mai mare de suma de 7.567 lei.
b) După cum se observă, în urma aplicării algoritmului legal, nivelul/cuantumul total al impozitului datorat de către reclamantul ###### ####### asupra venitului din pensie este în sumă de 681 lei.
Prin întâmpinarea formulată pârâta a susținut că nivelul impozitului datorat este de 804 lei, sumă mai mare decât cuantumul impozitului legal datorat.
Tribunalul constată astfel că pârâta a reținut și virat o sumă mai mare cu titlul de impozit decât cea legal datorată, consecința fiind aceea că a plătit reclamantului o pensie netă mai mică decât cea legal cuvenită, plătindu-i o sumă mai mică cu 123 de lei decât cea legal cuvenită.
c) Susținerea pârâtei în sensul că ar fi aplicat corect dispozițiile legale este nefondată.
c1) În acest sens, din cuprinsul întâmpinării rezultă că pârâta a aplicat un algoritm care nu respectă prevederile legale, începând prin a aplica impozitul de 10% la o sumă ce reprezintă diferența dintre 4.427 lei și suma de 2.000 de lei.
Or, citirea cu atenție a normei care reglementează cuantumul impozitului de 10% relevă faptul că acest procent nu se aplică sub nicio formă diferenței dintre CSMN și suma de 2.000 de lei.
În acest sens, legiutorul stipulează în mod lipsit de oerice echivoc faptul că procentul de 10% se aplică „pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta”. Or, această „parte mai mică” este o sigură „parte”, iar nu o sumă/parte cuprinsă între anumite valori, astfel cum este menționată, de exemplu, la lit. ii).
#### legiuitorul ar fi dorit să aplice procentul de 10% la o eventuală „diferență”, atunci ar fi utilizat o terminologie identică/similară cu cea de la lit. ii) din cadrul aceleiași norme, stipulând că această cotă de 10% se aplică la diferența dintre CSMN și suma de 2.000 de lei.
Legiuitorul nu a utilizat însă o astfel de terminologie și, mai mult, nu ar fi putut să opereze cu astfel de termeni în condițiile în care anterior menționase în mod suficient de clar că regimul de impozitare progresiv este aplicabil „pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere”.
Or, aplicând regulile gramaticale de identificare a înțelesului propoziției rezultă că regimul progresiv de impozitare se aplică „venitului lunar din pensii … din care se deduce plafonul de venit neimpozabil de 2.000 de lei…”, ceea ce înseamnă că venitul asupra căruia se aplică regimul progresiv de impozitare este venitul rămas în urma scăderii sumei de 2.000 de lei din cuantumul brut al pensiei.
c2) De altfel, prevederile art. 101 alin. 2) lit. c) din Codul fiscal trebuie înțelese și interpretate în acord și cu prevederile de la lit. a) și b) din același alineat, sintagma „pentru venitul lunar din pensii … din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei …” fiind utilizată de legiuitor și la lit. a) și b), respectiv în privința celorlalte două categorii de pensii, diferențiate în funcție de regimul de determinare.
Or, este mai presus de orice evidență că aplicarea regimului de impozitare pentru pensiile determinate ca urmare a principiului contributivității presupune scăderea din pensia brută a sumei de 2.000, iar ulterior aplicarea procentului de 10% la diferență rezultată, acesta fiind „venitul lunar” din pensii la care se aplică cotele menționate la lit. a) și b).
c3) Susținerea pârâtei în sensul că a aplicat algoritmul de determinare a impozitului conform unor explicații transmise de #### Națională de Pensii Publice este irelevantă sub aspectul temeiniciei acțiunii, principiul legalității impunându-se pârâtei în mod egal ca oricărui subiect de drept, ceea ce înseamnă că pârâta este obligată să respecte prevederile legale, iar nu îndrumări sau explicații transmise de alte instituții cu privire la modul de aplicare a unor dispoziții normative.
5. Algoritmul de determinare a impozitului expus mai sus la pct. 4 este aplicabil, în mod identic, și în privința reclamantului ########## ########.
Astfel, cuantumul brut al pensiei acestuia este 6381 lei și prin scăderea sumei de 2.000 lei rezultă cuantumul „impozabil” al pensiei, și anume, suma de 4.381 lei.
Cum această sumă este mai mică de 4.427 lei rezultă că acestui reclamant i se aplică doar impozitul de 10% asupra diferenței de 4.381 lei, rezultând astfel un impozit total de 438,1 lei, rotunjit 438 lei, mai mic decât cel de 536 lei calculat și reținut de către pârâtă (conform explicațiilor din întâmpinare).
Așadar, pârâta a achitat reclamantului ########## ######## o pensie cu 98 de lei mai mică decât cea legal cuvenită.
6. În considerarea celor arătate mai sus la pct. 1 – 5 Tribunalul constată că reclamanților li s-a reținut un impozit mai mare decât cel legal cuvenit începând cu drepturile de pensie aferente lunii ianuarie 2024 și, prin urmare, este întemeiată solicitarea acestora de obligare a pârâtei #### de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale la restituirea acestor sume reținute în plus.
7. Cât privește perioada pentru care reclamanții sunt îndreptățiți la restituire Tribunalul notează următoarele.
Prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună:
– obligarea pârâtei #### de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale la restituirea sumelor reținute în plus din pensia reclamanților începând cu luna ianuarie 2024, cu titlul de impozit ….
Acesta este obiectul acțiunii iar nu vreun alt tip de pretenție și, prin urmare, instanța se poate pronunța doar cu privire la această solicitare, neputând dispune eventuale alte măsuri.
Cererea de chemare în judecată a fost introdusă pe rolul instanței la data de 08.03.2024, ceea ce înseamnă că reclamanții au avut în vedere cel puțin diferențele de pensie neacordate în lunile ianuarie și februarie 2024.
Cu toate acestea, Tribunalul consideră că voința implicită, dar lipsită de echivoc a reclamanților a fost aceea de a li se acorda/restitui și acele diferențe de pensie neacordate pe parcursul judecății, și anume, până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului, după acest moment instanța neavând elemente sau date din care să rezulte dacă pârâta mai reține sau nu astfel de diferențe.
Astfel, dacă reclamanții ar fi dorit să învestească instanța doar cu restituirea sumelor reținute în lunile ianuarie și februarie 2024 atunci ar fi formulat pretenția utilizând termeni din care să rezulte fără echivoc o astfel de voință.
Reclamanții nu au utilizat însă astfel de termeni, ci au cerut restituirea sumelor „reținute … începând cu luna ianuarie 2024 …”, formulare care exprimă voința implicită de a li se restitui și sumele reținute pe parcursul procesului.
În condițiile în care dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 21.05.2024, dată la care pensiile aferente acestei luni erau deja plătite, Tribunalul reține astfel că obligația de „restituire” urmează a fi stabilită în privința sumelor „reținute” cu ocazia plății drepturilor de pensie aferente lunilor ianuarie 2024 – mai 2024 inclusiv.
În condițiile în care cuantumul lunar al diferențelor a fost determinat de către instanță mai sus la pct. 4 și 5 Tribunalul va dispune astfel obligarea pârâtei la restituirea acestor sume către reclamanți.
8. De asemenea, Tribunalul reține că este întemeiată solicitarea reclamanților de restituire a sumelor actualizate cu inflația.
În acest sens, după cum s-a arătat și în cadrul examinării excepției lipsei calității procesuale a pârâtei sumele a căror restituire o solicită reclamanții au natura juridică reală de diferențe de pensie, iar nu de impozit.
Aceste diferențe de pensie trebuiau achitate cu ocazia plății lunare a drepturilor de pensie începând cu cele achitate în luna ianuarie 2024.
Actualizarea cu inflația constituie un mecanism de reparare integrală a prejudiciului suferit prin neplata la termen a unei sume de bani, astfel cum rezultă din art. 1531 Cod civil.
Astfel, principiul reparării integrale a prejudiciului impune ca reclamantul să primească sumele datorale de pârâtă, într-un cuantum reactualizat în raport de indicele de inflaţie.
În acest sens, atunci când instanţa acordă creditorului o sumă de bani reactualizată, creditorul nu primeşte o valoare mai mare decât cea la care avea dreptul dacă plata se efectua la termen, căci tocmai acesta este mecanismul deprecierii valorii unităţii monetare.
În fapt, sumele ce trebuiau plătite la data scadenţei şi sumele reactualizate ce trebuie plătite au aceeaşi valoare economică, în sensul că reclamantul poate cumpăra aceeaşi cantitate de bunuri sau servicii.
Prin urmare, prejudiciul efectiv este acoperit doar în condiţiile în care debitul se restituie în formă reactualizată.
În considerarea celor arătate mai sus Tribunalul constată că reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea actualizării cu inflația a fiecărei diferențe de pensie ce li se cuvenea lunar începând cu luna ianuarie 2024, de la data la care s-au plătit lunar drepturile de pensie și până la data plății efective.
PENTRU ACESTE MOTOVE
ÎN NUMLE LEGII
HOTĂRĂŞTE:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Apărării Naționale cu sediul în Bucureşti, #### ###### ### ###, sector 5.
Respinge acțiunea formulată împotriva a pârâtului Ministerul Apărării Naționale ca fiind introdusă în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Respinge ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei #### sectorială de pensii a Ministerului Apărării Naționale.
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ###### #######, CNP #############, cu domiciliul în #### ########, str. Gardeniei, nr.4, jud. ####### şi reclamantul ########## ########, CNP #############, cu domiciliul în #### #######, str. ######, nr. 83, #### #######, în contradictoriu cu pârâta #### sectorială de pensii a Ministerului Apărării Naționale cu sediul în Bucureşti, Drumul Taberei, nr. 7F, sector 6.
1. Obligă pârâta #### sectorială de pensii a Ministerului Apărării Naționale să plătească reclamantului ###### ####### diferențele de pensie neachitate cu ocazia plăților drepturilor de pensie aferente lunilor ianuarie 2024 – mai 2024 inclusiv, respectiv suma totală de 615 lei, compusă din diferențe de câte 123 de lei pe fiecare lună.
Totodată, accesoriu obligației cu caracter principal stabilită la paragraful anterior, obligă pârâta să plătească reclamantului și actualizarea cu inflația pentru diferențele de pensie neachitate pentru lunile ianuarie 2024 – mai 2024, actualizare ce se va face de la data la care trebuiau plătite lunar aceste drepturi și până la data plății efective.
2. Obligă pârâta #### sectorială de pensii a Ministerului Apărării Naționale să plătească reclamantului ########## ######## diferențele de pensie neachitate cu ocazia plăților drepturilor de pensie aferente lunilor ianuarie 2024 – mai 2024 inclusiv, respectiv suma totală de 490 lei, compusă din diferențe de câte 98 de lei pe fiecare lună.
Totodată, accesoriu obligației cu caracter principal stabilită la paragraful anterior, obligă pârâta să plătească reclamantului și actualizarea cu inflația pentru diferențele de pensie neachitate pentru lunile ianuarie 2024 – mai 2024, actualizare ce se va face de la data la care trebuiau plătite lunar aceste drepturi și până la data plății efective.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul #######.
Pronunţată conform art. 402 teza a doua C proc civ (punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței), astăzi, 18.06.2024.

Preşedinte