De fapt este un ordin al MApN, MAI si SRI de modificarea a Ordinului M24/2016, de aplicare a Legii nr. 223/2015 privind intocmirea dosarului de pensie militara.
Dupa cum se vede, legal, ordinul nu interpreteaza si prevederile din art. XVIII al Legii nr. 282/2023 privind reglementarea impozitarii progresive a veniturilor din pensie.
%20-%20huhurez2013@gmail.com%20-%20Gmail%20-%20mail.google.com%20(1).png)
Foarte putin s-a discutat in Romania post-revolutionara despre articolul 118 din Constitutie care confera Armatei rolul de garant al democratiei constitutionale, concomitent cu garantarea suveranitatii, a independentei si unitatii statului si a integritatii teritoriale.
Doar magistratii s-au urcat pe textul articolului 124 din Constitutie care la alin. (3) spune ca :
|
„(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.” pentru a scoate in evidenta statutul lor constitutional, statut care ar frange si dreptul autoritatilor legislative si administrative centrale, Parlamentul si Guvernul, de a interveni asupra reglementarilor care anterior au acordat drepturi salariale sau de pensie pentru magistrati. Se compara importanta magistratilor in apararea statului de drept cu rolul fortelor armate in garantarea democratiei constitutionale si a celorlalte valori din art. 118? Desigur ca se compara, dar de ce numai magistratii se bucura de un statut constitutional care in 2010 i-a aparat de desfiintarea pensiilor pentru magistrati, in timp ce pensiile militare au fost transformate in pensii in sistemul public?
 Cu privire la comunicatul de mai jos, reamintim LADPM ca abrogarea dispozitiilor privind pensiile militare din cele 3 ordonante de urgenta nu repun in vigoare textele inlaturate din Legea 223/2015. A se vedea Legea nr.24/2000. Solutia este repunerea in vigoare printr-un act normativ a textelor modificate sau inlaturate din L 223/2015 prin cele 3 ordonante COMUNICAT DE PRESA În continuarea demersurilor pentru soluţionarea situaţiei de criză din sistemul de pensii militare de stat, Liga pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari solicită oficial și imperios ca Primul ministru Marcel Ciolacu, însoțit de miniștrii și directorii care au atribuții în reglementarea problemelor specifice domeniului Apărare, Ordine Publica și Securitate Națională, să aibă o întâlnire de urgență cu structurile asociative ale militarilor în care să se discute următoarele: 1. Modul de îndeplinire de către Armată și celelalte componente ale Forțelor Armate, stabilite potrivit legii, a atributului constituțional de garant al democrației constituționale. 2. Respectarea de către guvernanți a statutului Armatei și a celorlalte componente ale forțelor armate stabilite potrivit legii, ca instituții fundamentale ale statului Român. 3. Abrogarea imediat, printr-o inițiativă legislativă de urgență, a art.40 din OUG nr.57/2015, art.VII din OUG nr.59/2017, art.41 si 84 din OUG nr. 114/2018, articole neconstituționale care au modificat succesiv și brutal spiritul și litera Legii nr.223/2015 privcind pensile militare de stat și a anexei nr. VII din Legea nr.284/2010 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 4. Eliminarea aberantei discriminări a actualizarii soldei de grad numai pentru personalul în activitate, de dreptul respectiv trebuind să beneficieze toți militarii, polițiștii și polițiștii de penitenciare în activitate, rezervă sau retragere. 5) Respectarea dreptului constituțional de asociere în sindicat a militarilor în activitate, singura categorie socioprofesională căreia îi este interzisă negocierea condițiilor de muncă și salarizarea, creându-se astfel posibilitatea reală a unui dialog social. 6) Respectarea dreptului legal la ajutoare salariale la trecerea in rezerva, drept conferit de art.20 din anexa referitoare la salarizarea pentru familia ocupațională Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională , drept patrimonial suspendat succesiv prin OUG neconstituționale. 7) Stoparea confiscării pensiei suplimentare și revenirea la sensul și spiritul acesteia – de contribuție mutuală a cadrelor militare. 8) A sosit momentul ca Prim-ministrul României să aibă tăria de caracter și să stea față în față cu ,,MAREA MUTA” care s-a hotărât să vorbească și trebuie să fie ascultată. 9) A sosit ceasul în care să se termine cu manipularea, intoxicarea și dezbinarea militarilor care au ,,solde și pensii speciale”. Să se spună adevărul crud și crunt despre militarii umiliți și batjocoriți, transformați în subiectul permanent al unui război psihologic perfid, cu repercusiuni directe asupra moralului trupelor de rezervă și implicit a capacității de apărare a Țării. Dialogul să fie purtat având la bază prevederile constitutionale ale: art.1 Art. 1 – Statul roman (3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate. Art. 4 – Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni (1) Statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai. (2) Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala. Art. 15 – Universalitatea (1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea. (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile. Art. 16 – Egalitatea în drepturi (1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. (2) Nimeni nu este mai presus de lege. Art. 102 – Rolul şi structura (1) Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. (2) In indeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate. Art. 107 – Primul-ministru (1) Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectand atributiile ce le revin. De asemenea, prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate. Intalnirea se solicită în vederea bunei funcţionări a statului de drept, pentru care este necesară colaborarea tuturor puterilor statului și exponenții categoriilor socioprofesionale, care trebuie să se manifeste în spiritul normelor de loialitate constituţională, cu atât mai mult atunci când sunt în discuţie principii fundamentale ale democraţiei. Solicităm sprijin mijloacelor media în popularizarea cererii noastre și în urmărirea modului în care guvernanții răspund unei cereri imperioase. ,,Avem disponibilitate totală la dialog” – Marcel Ciolacu. Oare pentru militarii în rezervă și în retragere, care nu au nici tractoare și nici autocamioane grele, aveți disponibilitate la dialog domnule prim-ministru? Domnule președinte al Senatului, Sunteți militar de carieră dar și fiu de militar. Unde este respectul față de purtătorii aceleași haine militare și alături de care ați respirat același aer, ați împărțit aceeași mâncare etc? Dar respectul față de dascălii dumneavoastră și înaintași? Domnule prim-ministru, Sunteți fiu de militar. Cunoașteți condițiile de muncă și viață ale militarului. Cu respect vă întreb pe amândoi: OARE V-AȚI URÂT PĂRINȚII? Care este explicația logică și morală că îi desconsiderați pe militari și îi umiliți , în special pe cei în rezervă și retragere, cu acest tratament aberant? Presedintele Ligii pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari General de brigadă în retragere Nicolae GROPAN |
Deputatul Focșa Viorel de Constanta dezavueaza asociațiile magistratilor care au propus la Jalonul 215, PNRR, micsorarea pensiilor pentru militari, ca sunt mai multe, ca să fie protejate pensiile pentru magistrati.
De la cei care au primit astazi pensiile militare in conturile bancare.
La o pensie bruta de 7 595 lei, dupa indexarea cu 13,8%, s-au retinut 243lei ( imp 10%) + 471 lei (imp 15%) + 5,6 lei (imp. 20%) =720 lei.
Pensie neta= 6 875 lei
Eliminand valorile pentru restituirea CASS din anul 2022 si impozitul aferent, rezulta ca s-a aplicat varianta nefavorabila pensionarilor militari, respectiv deducerea personala de 2000 lei din primul barem de impozitare de 4427 lei.
Pentru CIUCAlati nu conteaza cum s-a aplicat noua lege de supraimpozitare a pensiilor de serviciu. Cuantumul lor indexat acordat nu se micsoreaza nici macar cu o letcaie!
Poate ca si de la acest interviu si de la demersurile initiate i s-a tras condamnarea si arestarea pentru o infractiune minora. Specialii care apucasera in 2019 pensii neverosimil de mari, constatarea lui Dragnea, se simteau amenintati de intentia liderului PSD de a inlatura inechitatile din sistemul pensiilor militare. Dupa Dragnea nu s-a miscat un deget in cinci ani pentru reforma pensiilor militare.
Cati militari se simt vinovati de rezultatul alegerilor europarlamentare din mai 2019 care au premers deciziei de condamnare a celui care promisese reforma?
Se pare ca pensionarii militari sunt dispusi din nou sa voteze partiduletele care au in program desfiintarea pensiilor speciale, din care cele militare nu sunt excluse.
Criticile de neconstitutionalitate nu vizeaza reglementarile noi, introduse de cele 2 ordonante in Legea pensiilor militare, ci inlaturarea implicita prin modificari a unor dispozitii din articolele 59 si 60 ale Legii nr. 223/2015, inlaturare care era doar de competenta Parlamentului, prin lege, pentru ca a afectat grav cuantumul tuturor pensiilor militare, dar mult mai mult cuantumul pensiilor militare stabilite pana la 31 12 2017.
Ca sa realizeze toata lumea cat de mult a afectat eliminarea actualizarii cuantumului pensiei militare cu cresterea soldelor de functie si grad pentru personalul in activitate, in anul 2017, anul in care au fost inghetate soldele de grad si functie pentru militarii cu pensii in plata, solda de functie pentru un ofiter superior era de 900-1200 lei, in timp ce soldele de functie ale aceleiasi categorii de militari activi au crescut in urmatorii 6 ani la valori care sunt cuprinse intre 5500-6000 lei.
Procesul legislativ din anul 2023 privind reglementarea pensiilor de serviciu, pentru armonizarea cu Jalonul 215 din PNRR, a fost marcat de posibilitatea declararii ca neconstitutionala, in ansamblul sau, a intregii OUG nr. 59/2017, cu consecinte financiare enorme prin eliminarea iminenta a dispozitiilor de ordonanta care reglementasera plafonarea cuantumului acordat pensiilor de serviciu, astfel incat acesta sa nu depaseasca media soldelor nete din baza de calcul pentru toate pensiile de serviciu mai putin cele ale magistratilor, iar pentru pensiile militare reducerea indexarii si eliminarea actualizarii pensiilor militare. Toate acestea au fost dispozitii de ordonanta, date cu incalcarea art. 115 alin (6) din Constitutie, au afectat de 4-5 ori mai mult cuantumul pensiilor decat a fost afectat ulterior prin OUG 130/2021, care a reintrodus CASS pentru pensii mai mari de 4000 lei, dispozitie care a fost declarata neconstitutionala prin Decizia CCR nr. 650/2022, tocmai pentru ca incalca Art. 115 alin (6) din Constitutie.
Dosarele CCR care au fost puse la amanare repetata a pronuntarii, pana cand Legislativul se decidea cum sa modifice legile pensiilor de serviciu, nu ridicau exceptia afectarii dreptului de pensie prin ordonante de urgenta, art. 115 alin (6), ci o exceptie de nelegalitate ca urmare a incalcarii procedurii de adoptare a unei OUG, respectiv adoptarea OUG 59/2017 inainte de a se cere avizul Consiliului Legislati.
Critica era solida si posibilitatea eliminariii OUG 59/2017 era foarte mare, mai ales ca, in jurisprudenta sa, CCR are mai multe decizii de admitere a exceptiilor bazate pe respectiva critica. Dar, CCR a gasit solutia sa incalce propria jurisprudenta si a respins obiectia de neconstitutionalitate. Abia asteptam publicarea deciziei ca sa vedem ce pseudo-rationamente constitutionale a gasit domnul Marian Enache pentru o respinge o exceptie cu sanse de 100% sa fie admisa de o CCR cu o alta alcatuire.
Decizia CCR a inlaturat pericolul pentru initiatorii ordonantei ca aceasta sa cada integral, in ansamblul ei, dar nu a inlaturat si pericolul ca unele efecte implicite ale dispozitiilor din ordonanta sa cada la CCR, pe bucati, in viitorul apropiat.
Legea nr. 282/2023 a reusit sa limiteze posibilele despagubiri dupa intrarea ei in vigoare, in caz ca exceptiile de neconstitutionalitate a unor dispoziții de ordonanta vor fi admise de CCR.
In privinta pensiilor militare, prin art, XIV pct. 10 s-a repetat reformularea art. 60 din Legea 223/2015, in concordanta cu modificarile aduse de OUG 59/2017 si art. 84 din OUG nr. 114/2017, astfel incat in cazul in care modificarile prin ordonanta vor fi declarate neconstitutionale sa reziste constitutional dupa intrarea in vigoare a noii legi.
Cu alte cuvinte, prin Legea nr. 282/2023 s-a acoperit pentru viitor posibila neconstitutionalitate a eliminarii prin ordonanta a actualizarii pensiilor militare si a plafonarii pensiilor stabilite dupa 15 09 2017
Nicio dispoziție din Legea nr. 282/2023 nu acopera, insa, neconstitutionalitatea diminuarii indexarii cuantumului pensiilor militare prin ordonanta de urgenta.
OUG 59/2017 a scurtat articolul nr. 59 din Legea nr. 223/2025, astfel incat indexarea sa nu mai cuprinda si 50% din cresterea castigului salarial brut, prevazut de alin (1) pana la 31 12 2020 si 45% din acelasi castig salarial, pana in anul 2030, alin. (6).
Pentru cei care au uitat cum arata art. 59 din Legea 223/2015;
Art. 59. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează
anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50%
din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
(2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi
în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul
Naţional de Statistică.
(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1)
are valoare negativă, la indexarea cuantumului pensiilor militare de stat
se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori
negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.
(5) Prevederile alin. (1) se aplică şi drepturilor de pensie
deschise în cursul anului.
(6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat
se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din
creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul
precedent.
(7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat
se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent.
Pana se publica Hotararea nr,7218/14 12 2023 a Tribunalului Bucuresti in Rolii.ro/cautare, pentru a vedea motivarea instantei, banuim ca baza legala a revizuirii pensiei militare recalculate potrivit art. 109 din Legea 223/2015 este art. 23 din aceeasi lege.
” ART. 23
(1) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este perioada
în care o persoană s-a aflat în una sau mai multe din situaţiile prevăzute la art. 3 lit. e), la care se
adaugă sporurile acordate conform art. 24.”
Cu toate ca este atat de evident ca stagiile realizate dupa pensionare/trecere in rezerva nu sunt stagii realizate potrivit art. 3 lit. e) din lege, in Ordinul M25/2016, art. 3 s-a prevazut ilegal ca :
Articolul 3Recalcularea pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute la art. 109 alin. (1) şi art. 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează, după caz, pe baza următoarelor elemente:a) vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2016;
Din lege nu rezulta ca preluarea vechimilor pensiilor recalculate potrivit art. 109 si 110 se face la fel, astfel ca si ordinul M25/2016 trebuia sa reglementeze separat procedura de recalculare a pensiilor pentru militari, dupa cum aceste pensii au fost satabilite inainte de 01 01 2011 sau in perioada 2011-2015.
Pentru pensiile militare recalculate potrivit art. 109 din L 223/2015 nu este aplicabila dispozitia din art. 3 lit a). Pentru acestea trebuia sa se introduca o noua litera in care sa se prevada ca :
a-1) a) vechimea cumulată rezultată din dosarul de pensionare, stabilită prin ultima decizie de pensie emisă în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 ianuarie 2011.
Emitentii ORDINULUI M25/2016 de aprobare a Metodologiei de recalculare a pensiilor pentru militari au interpretat gresit art. 109 din L 223/2015 care se refera numai la recalcularea pensiilor stabilite inainte de intrarea in vigoare a Legii 119/2010 , de „civilizarezea pensiilor militare”, doar vechimea recunoscuta in acele decizii de pensie militara, chiar si daca au fost si stagii civile anterioare intrarii in armata, trebuia luata ca vechime in recalcularea din anul 2016, nu si stagiile civile adaugate dupa 01 01 2011, potrivit art. 107 din L 263/2010.
Cei interesati pot solicita instantei de contencios administrativ si constatarea ilegalitatii art. 3 lit a) din Ord M25/2016, in sensul ca adauga la lege.
Scoaterea stagiilor civile ulterioare trecerii in rezerva din calculul pensiei militare este o decizie data in spiritul L 223/2015, dar trebuie avut in vedere ca aceasta implica o recalculare pe minus a cuantumului pensiei militare in plata in prezent, mai ales la cei care au ramas in plata cu cuantumul contributiv, dupa recalcularea din 2016.
 |
| Floare tarzie de toamna în mar |
Articolul 26 din Legea nr. 223/2015 reglementeaza posibilitatea ca, in anumite conditii, si militarii care au trecut in rezerva fara drept de pensie, dar au avut o vechime in serviciu mai mica de 10 ani, sa primeasca o pensie militara dupa ce mai intai si-au deschis un drept de pensie in sistemul public de pensii sau in alt sistem, de exemplu pentru avocati, in care au indeplinit conditiile cumulative de varsta si vechime pentru deschiderea unui drept de pensie.
Logica este ca in sistemul public de pensii stagiile militare mai mici de 10 ani au contat pentru deschiderea dreptului de pensie civila, nu si pentru calculul cuantumului pensiei civile, iar in sistemul pensiilor militare stagiile civile conteaza pentru deschiderea unui drept de pensie militara, nu si pentru calculul cuantumului pensiei militare.
Conditia esentiala pentru a obtine o astfel de pensie este ca dupa trecerea in rezerva militarii sa continue sa munceasca pentru a indeplini conditiile cumulative, vârsta și vechime, pentru deschiderea unui drept de pensie pentru limita de varsta, varsta redusa sau de invaliditate în alt sistem de pensie.
Aceasta condiție nu se cere celor care la data trecerii în rezerva aveau deja 10 ani vechime în serviciu. La implinirea varstei standard din sistemul pensiilor militare, acestia vor primi o pensie de serviciu in condițiile art. 19 din Legea 223/2015, chiar daca nu au mai lucrat dupa trecerea in rezerva.
Comun pentru pensiile stabilite în baza articolelor 19 și 26 este aplicarea articolului 29 alin.(3) potrivit caruia procentul de pensie nu se stabilește prin scădere din 65% ci se face proporția din 25 de ani, corespunzătoare vechimii în serviciu si sporului de vechime pentru condiții de munca. De exemplu dacă la trecerea in rezerva a avut 7 ani vechime în serviciu și 3 ani spor de vechime pentru condiții de munca, procentul de pensie va fi corespunzator proportiei vechimii cumulate de 10 ani din 25, respectiv (65×10) :25 = 26%
Daca baza de calcul a fost 5000 lei, pensia militara proportionala pentru 10 ani vechime cumulata va fi 5000 x26 %= 1300 lei
Daca vechimea cumulata este de 8 ani, pensia militara din aceeasi baza de calcul este 5000 x [(65×8):25]% =5000 x 20,8%= 1040 lei
„Articolul 26(1) Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) și b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplinește condițiile cumulative de pensionare, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 19.–––-Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 3 al art. 40 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 9 decembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 923 din 11 decembrie 2015.(2) Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii, precum și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condițiile alin. (1).(3) În situația prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potențial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată”
Pentru reglarea acestor situații, dar si pentru valorificarea stagiilor suplimentare sau a stagiilor potentiale, Casa Nationala de Pensii a incheiat un protocol cu Casele de Pensii Sectoriale, Protocol pe care-l puteti studia AICI.Protocolul serveste si pentru situatia in care pensionarul militar lucreaza ulterior pensionarii in sistemul public si respectivele stagii nu au fost utilizate pentru calculul pensiei militare. Dreptul de pensie in sistemul civil se deschide si pentru cativa ani, nu trebuie sa se astepte stagii de cel putin 15 ani, pentru ca stagiile militare din decizia de pensie militara sunt recunoscute in sistemul public de pensii ca vechime pentru deschiderea unui nou drept de pensie civila, nu si pentru calculul cuantumului pensiei civile.Importanta este ADEVERINTA pe care Casele o intocmesc in cadrul cooperarii pentru aplicarea Protocolului.
