Reporter: Deci termenul pentru legea pensiilor speciale ar fi luna iunie?

Marcel Boloș: Da, așa este.

Reporter: Și sunteți optimist că ne vom încadra în acest termen?

Marcel Boloș: Păi, suntem în luna martie. Indiferent câte discuții vom avea cu reprezentanții Comisiei Europene și după ce depunem cererea de plată numărul 3 este posibil să avem în continuare solicitări de informații suplimentare din partea Comisiei Europene, însă suntem în luna martie și eu sunt convins că până la termenul dispus de către domnul prim-ministru vom găsi formula necesară, încât să avem o formă a legii privind pensiile speciale. Din acest punct de vedere, cred eu că există timp suficient pentru ca forma finală a legii să fie în acord cu conținutul jalonului, respectiv să avem îndeplinite cerințele privind sustenabilitatea și contributivitatea, pentru că acestea sunt cerințe de bază a acestui proiect de lege.

Reporter: Asta înseamnă că forma actuală a legii pensiilor speciale trimise în Parlament nu respectă cerințele din PNRR?

Marcel Boloș: Nu, asta înseamnă că cerințele din PNRR trebuie să fie validate în prealabil cu Comisia Europeană și dacă mai avem de adăugat la lege sau de completat, prin amendamente la lege, acum putem s-o facem, ca urmare a observațiilor pe care le primim de la Comisie, încât să nu punem în dificultate cererea de plată numărul 3, care este de valoare însemnată pentru bugetul României.

Reporter: Dacă ne uităm la declarațiile din spațiul public, se ridică anumite semne de întrebare. De exemplu, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a precizat că nu va accepta ca pensiile militarilor să fie considerate pensii speciale. În aceste condiții, de ce să credem că actuala coaliție va rezolva problema pensiilor speciale, în așa fel încât Comisia Europeană să elibereze tranșa de bani din PNRR care depinde de acest jalon? Pare că e mai degrabă o cosmetizare a pensiilor speciale, o redefinire și nu o eliminare a lor.

Marcel Boloș: Jalonul pe care îl avem în PNRR nu face referire la categoriile de beneficiari privind pensiile speciale. Dacă includem sau nu includem, să zicem, pensiile militarilor, acest lucru trebuie raportat la cerințele de bază cu privire la pensiile speciale, pentru că noi, indiferent dacă includem sau nu pensiile militarilor, noi cerințele de bază privind sustenabilitatea și cele care țin de contributivitate, acestea trebuie să facem dovada pentru jalon în relația cu CE și să le dovedim, cum am precizat, prin discuțiile pe care le avem cu CE.

Reporter: Dar în cazul pensiilor militare nu poți demonstra principiul contributivității.

Marcel Boloș: Pentru că ele au fost de-a lungul timpului și modalitatea prin care s-au acordat drepturile salariale și ulterior tot ce a însemnat contribuție la asigurările sociale, într-adevăr, aici, mecanismul în sine nu permite acest lucru, dar dacă va fi cazul, probabil împreună cu experții Băncii Mondiale, se va găsi o formulă pentru ca să facem dovada acestei cerințe de contributivitate. Este o cerință care până la urmă va trebui să facem dovada prin simulările pe care le avem și în raportul BM și să putem astfel să clarificăm pentru toate categoriile de beneficiari de pensii speciale elementele obligatorii pe care le avem în PNRR.

Reporter: Totuși, oficialii români știau din timp că au de făcut toate aceste reforme și că există un calendar convenit cu Bruxelles-ul. Cu toate astea, au ratat unele termene și au cerut prelungirea lor. Există în continuare anumite ezitări, anumite bâlbe. Nu dăm totuși un semnal de neseriozitate în fața Comisiei Europene?

Marcel Boloș: La aceste jaloane, care sunt atât de complexe și cu mare impact din perspectiva reformei și identificarea acestor soluții, care de multe ori poate trebuiesc ajustate în relația cu Comisia Europeană, câtă vreme nu avem implicații financiare, nu ar trebui să fie o problemă pentru ceea ce înseamnă relația cu CE, câtă vreme noi încercăm să apărăm drepturile și încercăm ca să avem în vedere toate categoriile de beneficiari de pensii speciale. Până la urmă, trebuie să ne uităm pentru ce luptă Guvernul României? Pentru ca să apere dreptul unor beneficiari de pensii speciale și din acest punct de vedere, chiar dacă trebuie să modificăm anumite soluții, chiar dacă anumite decizii pot fi asimilate bâlbâielilor sau incoerenței, totuși cred eu că aici trebuie să judecăm astfel de situații, din perspectiva efortului pe care-l face Guvernul la probleme majore, am spus, nu numai pensiile, dar și legea decarbonizării și legea privind guvernanța corporațiilor de stat, reforma energiei, reforma salarizării, reforma fiscală, sunt toate reforme de profunzime pentru statul român și trebuie să ne uităm până la urmă la cauza pentru care luptă Guvernul și ceea ce încearcă să rezolve, pentru ca să nu fie până la urmă un măcel ca rezultat al unei reforme și să nu se întâmple nimic bun pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea României.

Reporter: Da, numai că Bruxelles-ul așteaptă măsuri tranșante din partea Bucureștiului, nu prea merge cu jumătăți de măsură.

Marcel Boloș: Așteptarea aceasta este pentru toate statele membre, să fie măsuri tranșante, dar să nu uităm că toate condițiile de implementare privind PNRR-ul s-au schimbat, că noi atunci când am aprobat PNRR-ul, am avut o singură criză, criza pandemică generată de Covid, iar ulterior am ajuns să parcurgem o multitudine de crize, care dau bătăi de cap tuturor guvernelor din toate statele membre și trebuie judecate aceste reforme tranșante și din această perspectivă, pentru că statele membre acum se chinuie ca să rezolve probleme care sunt cauzate de criza energetică, criza prețului la utilitățile publice, ratele inflației care macină statele membre. Deci toate acestea sunt lucruri care trebuie avute în vedere atunci când există un orizont de așteptări din partea Comisiei Europene.