SONDAJ CURS

AUR – Mai 35% – Iulie 38%

PSD – Mai 24% – Iulie 20%

PNL – Mai 14% – Iulie 15%

USR – Mai 14% – Iulie 12%

UDMR – Mai 5% – Iulie 5%

S.O.S. România – Mai 5% – Iulie 4%

P.O.T – Mai 2% – Iulie 4%

Alții – Mai 1% – Iulie 2%

In perioada urmatoare electoratele PSD si AUR vor migra de la un partid la altul, functie de credibilitatea si puterea de influentare a vietii social-economice a conducerilor celor doua partide. 

Este clar ca AUR a ajuns la cca 40% prin migrarea electoratului de stanga spre aceasta miscare politica neconsolidata ca partid.
In circa un an de zile raportul dintre AUR si PSD se va inversa.

Bazinul electoral al partidelor de dreapta este plafonat la cca 30%


Citeste pe larg

Indicele ROBOR la trei luni, indicatorul-cheie pentru calcularea dobânzilor la creditele de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut marți la 6,47% pe an, de la 6,08% în ședința precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Comparativ, la începutul anului trecut, nivelul era de 6,21%. Creșterea este vizibilă și în cazul […]

Articolul Credite mai scumpe și euro mai puternic: efectele crizei politice apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Schimbarea de la Cotroceni, unde Ilie Bolojan a preluat funcția de președinte interimar, nu a calmat tensiunile politice, în condițiile în care se discută tot mai mult despre îndepărtarea lui Marcel Ciolacu din funcția de premier, în urma unei moțiuni de cenzură care ar urma să fie înaintată de partidele izolaționiste. Pe acest fond cotațiile din piața valutară ale euro au crescut la 4,9765 – 4,9775 lei, astfel că media a urcat joi de la 4,9770 la 4,9773 lei, foarte aproape de maximul istoric de 4,9783 lei, atins în 19 mai 2023. Presiunea de piața monetară s-a temperat, după creșterile indicilor ROBOR din ultimele luni. Evoluția s-a datorat deciziei BNR de a menține rata de referință la 6,5%, consecință a faptului că inflația nu dă semne care ar scădea sub pragul de 5%, dar și rezultatului alegerilor de la sfârșitul anului trecut. O altă cauză a fost reprezentată de reducerea semnificativă a lichidității, după ce Trezoreria a început să se împrumute direct de la băncile comerciale și nu prin licitații de titluri de stat. Băncile comerciale au înaintat joi către Trezorerie ordine de cumpărare în valoare de 1,19 miliarde lei, pentru o emisiune de titluri de stat cu scadența în februarie 2038. La finalul licitației, statul s-a împrumutat cu 600 milioane lei, care a reprezentat valoarea programată a emisiunii, la un randament mediu anual de 7,48%. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,0% iar cel la 12 luni la 6,09%. Creșterea inflației anuale din Statele Unite în ianuarie cu 0,5% faţă de luna anterioară la 3%, maxim al ultimului an și jumătate nu a adus o apreciere a monedei americane, așa cum era de așteptat, iar euro fluctua între 1,0375 și 1,0440 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,7980 la 4,7785 lei. Evoluția este pe seama dorinței lui Donald Trump, care a solicitat Rezervei Federale să reducă ratele dobânzilor, pentru ca acestea să fie în concordanță cu noile tarife comerciale pe care le pregăteşte. Fed se arată însă mult mai prudentă, existând temeri importante că războiul comercial dorit de Casa Albă ar putea inflama inflația. Cursul francului elvețian a crescut marginal la 4,2687 lei iar cel al lirei sterline la 5,9705 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 444,7316 lei la 448,3005 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 2.900 și 2.922,90 dolari/uncie. Monedele din regiune se apreciau la 4,1652 zloți/euro, respectiv 401,23 forinți/euro. Bitcoin a scăzut miercuri noapte la circa 94.600 dolari, dar a urcat joi la 95.718 – 98.082 dolari. Ethereum fluctua între 2.631 și 2.756 dolari. Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citeste pe larg

Banca Națională continuă să monitorizeze cu atenție piața valutară pentru a proteja cursul leu/euro, principalul său instrument în lupta cu inflația, și pentru a evita eventualele derapaje în perioada alegerilor parlamentare și prezidențiale. Cursul euro a crescut de la 4,9749 lei, la începutul săptămânii, la 4,9765 lei, la sfârșitul ei, iar tranzacțiile s-au limitat la culoarul 4,974 – 4,977 lei. Piața locală s-a închis vineri la 4,977 lei, semn că există presiuni pentru deprecierea leului. Conform prognozei de vară a Comisiei Naționale, cursul mediu anual al euro ar urma să fie de 4,98 lei, pentru ca în 2025 acesta să urce la 5,03 lei, iar în 2026 la 5,09 lei. În schimb, ultimul sondaj din septembrie efectuat în rândul membrilor CFA România, indica pentru februarie 2025 o medie a anticipaţiilor de 5,0407 lei/euro, respectiv 5,0975 lei/euro pentru septembrie viitor. Presiunea vine însă din creșterea deficitului de cont curent, care s-a majorat în primele nouă luni ale anului la 19,7 miliarde euro, față de 16 miliarde euro în perioada similară din 2023, în timp ce avansul anual al economiei românești s-a redus semnificativ. Analiștii văd o creștere a PIB-ului în 2024 la valori cuprinse între 0,8 – 1,2%, față de anticipările anterioare care erau de 1,2 – 1,9%, față de estimarea optimistă a Comisiei Naționale de Prognoză de 2,8%, valoare revizuită de la 3,4% în aprilie. La rândul său, FMI și-a revizuit estimarea în cel mai recent raport la 1,9%, față de 2,8% în aprilie. Decizia luată de BNR la ultima sa ședință de politică monetară din acest an de a amâna micșorarea dobânzilor până când inflația o va lua hotărât în jos, a afectat valoarea indicilor ROBOR. De la începutul lui septembrie, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%, dar la sfârșitul săptămânii trecute a urcat la 5,58%. O evoluție identică avut-o indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, care a urcat de la 5,59 la 5,62% iar cel la 12 luni de la 5,64 la 5,66%. Creșterea inflației din Statele Unite la 2,6% în octombrie, față de 2,4% în septembrie, a încetinit aprecierea monedei americane, care a început imediat după confirmarea unui nou mandat al lui Donald Trump la Casa Albă. Pieţele financiare se tem de revenirea inflaţiei sub noua administraţie republicană, ceea ce nu va permite Rezervei Federale să scadă semnificativ dobânzile. Euro a scăzut joi până la 1,0497 dolari, minim al ultimului an, dar a urcat a doua zi la 1,0516 – 1,0592 dolari, când piața s-a închis peste Ocean la 1,0541 dolari. Cursul monedei americane a crescut până la 4,7329 lei și a terminat săptămâna la 4,7057 lei. Vineri, cursul francului elvețian a scăzut la 5,3012 lwi iar cel al lirei sterline la 5,9660 lei, față de 6,0080 lei la începutul săptămânii. Prețul gramului de aur a scăzut de la 399,7964 lei, la începutul săptămânii, la 388,7340 lei, la sfârșitul ei. Evoluția se datorează deprecierii metalului galben, care a coborât vineri la 2.554,30 – 2.576,40 dolari/uncie. Reamintim că în data de 30 octombrie, înainte de realegerea lui Trump, au fost atinse maximele istorice de 410,6824 lei/gram, respectiv 2.790,90 dolari/uncie. Afirmațiile făcute de Donald Trump că va promova reguli mai prietenoase pentru monedele digitale și că va crea un stoc strategic de bitcoin, pentru a face din Statele Unite capitala mondială a pieței cripto, au majorat plasamentele iar valoarea de piață a trecut de 3,1 trilioane dolari. Bitcoin a atins joi un maxim istoric de 93.462,18 dolari, după care s-a retras, în următoarele zile, în culoarul 87.400 – 91.800 dolari. Ethereum a crescut marți la peste 3.400 dolari, pentru a scădea apoi la 3.020 – 3.220 dolari. Analiza cuprinde perioada 11 – 15 noiembrie

Citeste pe larg

Ieşită evident slăbită după alegerile locale, cu un nou coordonator, europarlamentarul Gheorghe Piperea, Organizaţia judeţeană AUR Giurgiu speră să dea lovitura la alegerile parlamentare prin trecerea pe lista de candidaţi a unor nume cu un CV solid. Cei de la AUR ştiu foarte bine ca la următoarele alegeri va fi ” care pe care”, atât […]

Citeste pe larg

Cu toate că, în acest moment, impresia este de acalmie pe scena politică giurgiuveană, în culise negocierile sunt dure. În aproximativ 30 de zile se vor constitui noile consilii locale, vor fi aleşi noii viceprimari, se va schimba conducerea Consiliului judeţean Giurgiu, va începe schimbarea şefilor de instituţii. În paralel, sunt negocieri intense pentru stabilirea […]

Citeste pe larg

  Păcăliți de AURa de „Sallvatore de la Patria”, a lui Bogdan Bratu, BECHE, colegii de partid și-au dat seama repede că personajul desemnat de ei a fi candidatul perfect pentru postul de primar al Municipiului Giurgiu, este ceea ce în popor se traduce prin sintagma „Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul!” Am crede că titlul […]

Articolul Junghiuri Politice! „Colegii din  AUR / zic de BECHE / că ar fi într-o…URECHE!”  apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

 Candidatei la Primărie, Liliana Ciobanu, i-a crescut…”PUSL -ul” ! Evident că odată cu declanșarea oficială a campaniei electorale pentru alegerile din 9 iunie, candidații și susținătorii acestora se folosesc de orice mijloc pentru a subția șansele contracandidaților lor. Marți, 14 mai, candidata PUSL Giurgiu, la Primăria Municipiului, Liliana Ciobanu, era disperată din cauza faptului că […]

Articolul Junghiuri politice! Marți dimineață, Lilianei Ciobanu, i-a crescut…”PUSL-ul”! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Conform Biroului Electoral de Circumscripție Municipală nr. 1 – Giurgiu, după tragerea  la sorți, ordinea  partidelor și candidaților pe buletinele de vot pentru alegerile din 9 iunie 2014, sunt următoarele: Pentru funcția de primar al Municipiului Giurgiu Uniunea Salvați România – USR – Câinaru Codruț-Victor Partidul Național Liberal – PNL – Anghelescu Adrian Valentin Partidul Social […]

Articolul Care este ordinea partidelor politice și a candidaților, pe buletinele de vot, în Giurgiu, la alegerile locale din 9 iunie, 2024 apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Biroul Electoral de Circumscripție Municipală nr. 1 Giurgiu a stabilit, prin tragere la sorți, ordinea în care vor fi trecute partidele și candidații pe buletinele de vot pentru alegerile din 9 iunie 2014 Pentru funcția de primar al Municipiului Giurgiu: Uniunea Salvați România – USR – Câinaru Codruț-Victor Partidul Național Liberal – PNL – Anghelescu Adrian Valentin Partidul Social Democrat – PSD – Barbu Nicolae Alianța Pentru Unirea Românilor – AUR – Bratu Bogdan-Laurențiu Partidul Umanist Social Liberal – PUSL – Ciobanu Liliana Blocul Suveranist Român – BSR – Gușă Gheorghe Partidul Mișcarea Populară – PMP – Ștefan Nicu Alianța […]

Citeste pe larg

Cu toate că la nivel de clasă politică nimic nu este bătut în cuie în acest moment, ideea comasării alegerilor bulversând total calendarul stabilirii candidaţilor, un lucru este cert în acest moment: pentru funcţia de primar al municipiului Giurgiu se anunţă un număr record de candidaţi. Singurii candidaţi anunţaţi oficial în prezent sunt Nicolae Barbu, […]

Citeste pe larg

Adoptarea cu o largă majoritate a noii Legi a pensiilor reprezintă împlinirea unuia dintre cele mai importante obiective politice ale Partidului Social Democrat, respectiv reformarea sistemului public de pensii, prin care sunt înlăturate inechitățile dintre pensionarii care au contribuit și au muncit la fel și care asigură creșterea continuă și sustenabilă a veniturilor pensionarilor. Adoptarea […]

Citeste pe larg