politice

Banca Națională continuă să monitorizeze cu atenție piața valutară pentru a proteja cursul leu/euro, principalul său instrument în lupta cu inflația, și pentru a evita eventualele derapaje în perioada alegerilor parlamentare și prezidențiale. Cursul euro a crescut de la 4,9749 lei, la începutul săptămânii, la 4,9765 lei, la sfârșitul ei, iar tranzacțiile s-au limitat la culoarul 4,974 – 4,977 lei. Piața locală s-a închis vineri la 4,977 lei, semn că există presiuni pentru deprecierea leului. Conform prognozei de vară a Comisiei Naționale, cursul mediu anual al euro ar urma să fie de 4,98 lei, pentru ca în 2025 acesta să urce la 5,03 lei, iar în 2026 la 5,09 lei. În schimb, ultimul sondaj din septembrie efectuat în rândul membrilor CFA România, indica pentru februarie 2025 o medie a anticipaţiilor de 5,0407 lei/euro, respectiv 5,0975 lei/euro pentru septembrie viitor. Presiunea vine însă din creșterea deficitului de cont curent, care s-a majorat în primele nouă luni ale anului la 19,7 miliarde euro, față de 16 miliarde euro în perioada similară din 2023, în timp ce avansul anual al economiei românești s-a redus semnificativ. Analiștii văd o creștere a PIB-ului în 2024 la valori cuprinse între 0,8 – 1,2%, față de anticipările anterioare care erau de 1,2 – 1,9%, față de estimarea optimistă a Comisiei Naționale de Prognoză de 2,8%, valoare revizuită de la 3,4% în aprilie. La rândul său, FMI și-a revizuit estimarea în cel mai recent raport la 1,9%, față de 2,8% în aprilie. Decizia luată de BNR la ultima sa ședință de politică monetară din acest an de a amâna micșorarea dobânzilor până când inflația o va lua hotărât în jos, a afectat valoarea indicilor ROBOR. De la începutul lui septembrie, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%, dar la sfârșitul săptămânii trecute a urcat la 5,58%. O evoluție identică avut-o indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, care a urcat de la 5,59 la 5,62% iar cel la 12 luni de la 5,64 la 5,66%. Creșterea inflației din Statele Unite la 2,6% în octombrie, față de 2,4% în septembrie, a încetinit aprecierea monedei americane, care a început imediat după confirmarea unui nou mandat al lui Donald Trump la Casa Albă. Pieţele financiare se tem de revenirea inflaţiei sub noua administraţie republicană, ceea ce nu va permite Rezervei Federale să scadă semnificativ dobânzile. Euro a scăzut joi până la 1,0497 dolari, minim al ultimului an, dar a urcat a doua zi la 1,0516 – 1,0592 dolari, când piața s-a închis peste Ocean la 1,0541 dolari. Cursul monedei americane a crescut până la 4,7329 lei și a terminat săptămâna la 4,7057 lei. Vineri, cursul francului elvețian a scăzut la 5,3012 lwi iar cel al lirei sterline la 5,9660 lei, față de 6,0080 lei la începutul săptămânii. Prețul gramului de aur a scăzut de la 399,7964 lei, la începutul săptămânii, la 388,7340 lei, la sfârșitul ei. Evoluția se datorează deprecierii metalului galben, care a coborât vineri la 2.554,30 – 2.576,40 dolari/uncie. Reamintim că în data de 30 octombrie, înainte de realegerea lui Trump, au fost atinse maximele istorice de 410,6824 lei/gram, respectiv 2.790,90 dolari/uncie. Afirmațiile făcute de Donald Trump că va promova reguli mai prietenoase pentru monedele digitale și că va crea un stoc strategic de bitcoin, pentru a face din Statele Unite capitala mondială a pieței cripto, au majorat plasamentele iar valoarea de piață a trecut de 3,1 trilioane dolari. Bitcoin a atins joi un maxim istoric de 93.462,18 dolari, după care s-a retras, în următoarele zile, în culoarul 87.400 – 91.800 dolari. Ethereum a crescut marți la peste 3.400 dolari, pentru a scădea apoi la 3.020 – 3.220 dolari. Analiza cuprinde perioada 11 – 15 noiembrie