Atitudinea Poloniei față de Rusia, mai ales pe fondul situației din Ucraina, seamănă cu o ”euforie războinică”, lipsită de orice sens, scrie istoricul polonez Michal Krupa, într-un articol pentru The American Conservative, relatează RIA Novosti.
Potrivit autorului, încurajările venite dinspre Statele Unite le creează politicienilor de la Varșovia iluzia cum că ei ar fi dobândit un fel de statut mai înalt pe arena internațională. În special premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a mers atât de departe în retorica rusofobă, încât a catalogat drept justificată pedepsirea colectivă a întregului popor rus. La rândul său, șeful statului, Andrzej Duda, acționează, în general, ca un vicepreședinte de-facto al Ucrainei, cerând constant să fie livrate arme.
Dar cel mai mult iese în evidență, în această situație, secretarul de presă al MAE polonez, Lukasz Jasina: comentând reacția lui Volodimir Zelenski la posibila trimitere de forțe NATO de menținere a păcii, el a calificat Varșovia drept ”o slugă a poporului ucrainean și a cerințelor acestuia”, a amintit Krupa.
Istoricul a menționat că mulți politicieni polonezi, inclusiv de orientare conservatoare, s-au așezat la coadă pentru a da dreptate Kievului, ”care apără” valorile occidentale, europene și ”democratice”. Multe din aceste idei vin în contradicție cu opiniile celor care le lansează, ceea ce denotă ipocrizie și năzuința spre o rusofobie fără noimă”, scrie mai departe autorul articolului.
Krupa a dat ca exemplu cuvintele diplomatului polonez Roman Dmowski, care afirma, în 1920, că, de fapt, Varșovia trebuie să se maturizeze în relațiile cu Moscova și, astfel, să capete, importanță și demnitate.
”Pe scurt, Dmowski încerca să ne facă să înțelegem că, fie Polonia renunță la încăpățânarea ei antirusească, devenită de mult un anacronism, și depune seriose efoturi diplomatice în relațiile cu Rusia, fie rămâne ”prostănacul Europei” incapabil să-și apere interesele de importanță vitală, care nu coincid cu cele ale ucrainenilor, continuând să demonstreze lipsă de viziune, de intuiție și de logică elementară”, a scris expertul.
Dar Polonia a picat acest examen al ”importanței și demnității politice”, este de părere Krupa. Cu toate acestea, el a îndemnat ca sursa de inspirație să fie căutată nu doar în vorbele oamenilor de stat din trecut, dar și în recentele declarații ale președintelui Duda: în 2019, vorbind la summitul NATO, el a afirmat că, deși Varșovia nu a găsit compromis cu Moscova în toate chestiunile, trebuie încercată o îmbunătățire a relațiilor. ”Au fost și astfel de vremuri”, a concluzionat istoricul.
RIA Novosti amintește că, zilele trecute, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a cerut introducerea de noi sancțiuni împotriva Moscova din cauza zvonurilor privind ”utilizarea armei chimice” la Mariupol. Între timp, Ministerul Apărării al Rusiei a avertizat în repetate rânduri în legătură cu planurile Kievului de a organiza astfel de provocări, având în vedere că trupele ucrainene și batalioanele naționaliste aruncă sistematic în aer recipiente cu substanțe chimice.
Sursa Read More