Unul din trei europeni votează formațiuni anti-sistem, de stânga sau de dreapta! Atunci, de ce ne să ne mai mire AUR?

Aproape o treime dintre europeni, scrie The Guardian, ar  vota pentru partide populiste, de extremă dreapta sau de extremă stânga.

Analiza efectuată de peste 100 de politologi din 31 de țări a constatat că, la alegerile naționale de anul trecut, un procent record de 32% dintre alegătorii europeni au votat pentru partide anti-sistem, față de 20% la începutul anilor 2000 și 12% la începutul anilor 1990.

Politica anti-sistem crește de la o zi la alta pe tot continentul.

Matthijs Rooduijn, politolog la Universitatea din Amsterdam, a constatat, de asemenea, că aproximativ jumătate dintre alegătorii anti-sistem susțin partidele de extremă dreapta,

Mai mult de atât acest segment crește cel mai rapid.

”Partidele mainstream pierd voturi; partidele anti-establishment câștigă voturi. Contează, pentru că multe studii arată acum că atunci când populiștii își asigură puterea, sau influența asupra puterii, calitatea democrației liberale scade”,  spune Matthijs Rooduijn.

Extremele politice înclină balanța spre dreapta

Cercetătorii au luat în considerare clasificarea câtorva dintre cele mai cunoscute partide de centru-dreapta de pe continent ca fiind la limita extremei drepte.

În acest an, au fost identifice 234 de partide anti-sistem din întreaga Europă, inclusiv 165 de partide populiste (majoritatea fie de extremă stânga, fie de extremă dreapta).

De asemenea, 61 de partide sunt clasificate ca fiind de extremă stânga și 112 de extremă dreapta (majoritatea, dar nu toate, populiste).

Cine sunt votanții extremei drepte

În multe state europene dreapta a acces la putere sau este foarte aproape să o facă.

O multitudine de factori stau în spatele tendinței, potrivit cercetătorilor, care au examinat partidele care au câștigat cel puțin un loc sau 2% din voturi la alegerile parlamentare naționale din 1989.

„Partidele de extremă dreaptă, în special, și-au lărgit cu adevărat baza de alegători și formează coaliții de alegători cu preocupări foarte diferite”, a spus Daphne Halikiopoulou, politolog la Universitatea din York și co-autor al studiului.

Cei care votează acum extrema dreaptă sunt persoane „care nu obișnuiau să o facă și nu te-ai aștepta să o facă: femei în vârstă, alegători urbani, clasa de mijloc educată. Sunt oameni dispuși să schimbe democrația cu altceva, spunând: „Știu că acest lider este autoritar – dar cel puțin va aduce stabilitate economică”, precizează Daphne Halikiopoulou.

Un fenomen similar se întâmplă și în România unde AUR, condus de George Simion, crește de la o lună la alta, în sondaje , ca Făt Frumos în poveste.

Stând de vorbă cu cetățenii cu profil mediu de educație, ce reprezintă la noi majoritatea, poți auzi același lucru: ”Or fi de stânga , de dreapta, puțin ne pasă, dar poate or schimba ceva!”

Iată de ce acest partid, pe fondul prestației deplorabile a alianței PSD- PNL, și-a câștigat atâția adepți într-un timp atât de scurt.

Nemulțumirea cetățenilor, a propulsat fără vreun efort deosebit din partea acestora,  Alianța pentru Unirea Românilor (abreviat AUR).

Deși este un partid politic conservator, el este considerat a fi de dreapta sau de extremă dreaptă, promovând o retorică antioccidentală, antiglobalistă, eurosceptică, antimaghiară și iredentistă.

Partidele de extremă dreapta este în marș pe continent. Guvernul Italiei sub Giorgia Meloni este mai la dreapta decât în ​​orice moment de la domnia lui Mussolini.

AfD a câștigat recent alegerile într-un land al Germaniei pentru prima dată, și speră la mai multe victorii.

În Franța, amenințarea permanentă a extremistei de dreapta Marine Le Pen, crește odată cu fiecare protest împotriva guvernului lui Macron, fie din cauza violenței poliției sau a reformei pensiilor.

Partidele de extremă dreaptă susțin coaliții în Finlanda și Suedia. Grupurile neonaziste cresc în Austria.

Și în Spania, coaliția de centru-stânga pare să se prăbușească, deschizând calea pentru intrarea  partidului de extremă dreapta Vox,  în guvern pentru prima dată ca parte a unei coaliții.

(Jurnal)

Sursa: CURSDEGUVERNARE și Ziare.com

Articolul Unul din trei europeni votează formațiuni anti-sistem, de stânga sau de dreapta! Atunci, de ce ne să ne mai mire AUR? apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Aproape o treime dintre europeni, scrie The Guardian, ar  vota pentru partide populiste, de extremă dreapta sau de extremă stânga. Analiza efectuată de peste 100 de politologi din 31 de țări a constatat că, la alegerile naționale de anul trecut, un procent record de 32% dintre alegătorii europeni au votat pentru partide anti-sistem, față de […]

Articolul Unul din trei europeni votează formațiuni anti-sistem, de stânga sau de dreapta! Atunci, de ce ne să ne mai mire AUR? apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.