Ioana-Aurelia Baboş (39 de ani), învăţătoare la Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr“ din Zalău, a fost desemnată Profesor Merito în 2021. A absolvit Colegiul Universitar din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea ,,Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, specializarea Institutori-Limba Franceză şi, timp de şapte ani, a fost profesoară la gimnaziu şi liceu.
După ce a abandonat catedra pentru a urma cursurile Facultăţii de Ştiinţe Economice din Arad, ea a devenit mamă şi a decis să devină şi învăţătoare. „Mă întrebam cum îmi pot ajuta fiica şi cum mă pot schimba ca profesor. Întotdeauna mi-am dorit să fiu altfel. Nu spun că metodele tradiţionale nu sunt bune, dar metodele noi îmbinate cu cele tradiţionale duc la succes“, spune ea. Acum doi ani a terminat un masterat în Management Curricular şi a devenit specialist în educaţie.
Victimă a bullyingului
În adolescenţă, când a susţinut Bacalaureatul, la proba de Franceză, i-a uimit pe profesorii examinatori pentru că ştia foarte bine toate subiectele, iar unul dintre ei i-a spus: „Să nu rămâi la acest nivel. Trebuie să urmezi o facultate, pentru că tu trebuie să fii dascăl“. În şcoala generală, nimeni nu credea că va reuşi să facă ceva în viaţă. Ne mărturiseşte că a fost supusă bullyingului, după ce părinţii ei s-au despărţit când avea 10 ani:
„Am fost ţinta atacurilor venite din partea colegilor, câteodată şi din partea profesorilor. E cel mai uşor să ataci un copil, dar toate acele lucruri m-au întărit şi mi-am dovedit mie însămi că pot să ajung cineva prin propriile forţe, chiar dacă nu am un sprijin în spate. Dacă vrei să reuşeşti, trebuie să munceşti mult mai mult decât cei care au avut acel sprijin de care eu nu am avut parte“.
Matematică în paşi de rock
Nu şi-a dorit niciodată să fie o învăţătoare de modă veche care predă, iar copiii trebuie să scrie fără să poată pune întrebări. A simţit că trebuie să schimbe ceva în stilul de predare şi a venit cu o idee inedită. Când elevii intră în clasă, bate palma cu ei, apoi dansează pe muzică tehno. Când încep să scrie, trece la Beethoven, Mozart şi Vivaldi.
FOTO arhiva personală
„Ca să stimulezi creierul, ai nevoie câteodată de puţin zgomot, dar automat creează şi o stare de bine. Pe mine m-a ajutat întotdeauna muzica şi m-am regăsit mereu în ea. Poţi să creezi foarte multe activităţi pornind de la o simplă melodie“, explică învăţătoarea. Matematica o face pe muzică tehno, dance şi chiar rock, iar elevii ies la tablă în ritmul muzicii.
Cosmonautul Dumitru Prunariu, invitat la ore
Ioana Baboş încearcă mereu să inoveze la clasă, în stilul de predare, în modul în care face activităţile cu copiii. A încheiat parteneriate cu Biblioteca Judeţeană, Muzeul Judeţean şi Palatul Copiilor, şi cheamă la clasă medici şi chiar astronauţi. „Istoria trecutului văzută prin copiii prezentului“, cum îi place să spună despre colaborarea cu Muzeul Judeţean. Combină lecţiile de la clasă cu informaţii direct de la sursă. Copiii sunt antrenaţi astfel de lucrurile noi pe le află şi le pun specialiştilor o sumedenie de întrebări ca să afle mai multe.
„Doar aşa rămân cu ceva. Pot să scriu trei table cu informaţii, dar la scurt timp uită tot. Pun accentul pe vizual, kinestezic şi auditiv. Cu astea rămâi, dacă vezi şi auzi exact ce s-a întâmplat“, spune Ioana Baboş. Aduce la clasă oameni deosebiţi, care îşi pot lăsa amprenta asupra dezvoltării lor emoţionale şi mentale. Unul dintre aceştia a fost cunoscutul cosmonaut român Dumitru Prunariu. „Este un om de o modestie ieşită din comun. A participat online la o oră de curs şi i-a impresionat pe copii prin informaţiile pe care le-a adus“, spune ea.
FOTO arhiva personală
Învăţătoarea este adepta cititului. Elevii citesc o carte pe lună, fac recenzii şi apoi dezbateri la clasă. Urmează diverse activităţi la Biblioteca Judeţeană cu bibliotecarii: „Le spun că acolo sunt camere secrete, unde intră doar cei care citesc mult şi doresc să îşi dezvolte cunoştinţele“. I-a plăcut întotdeauna să experimenteze şi îşi provoacă acum şi elevii să facă acelaşi lucru.
Sistemul solar, din polistiren şi beţe de frigărui
Face des cu copiii şi activităţi STEM, care au un conţinut de abordare integrat. Vorbim de ştiinţe îmbinate cu tehnologie, puţină inginerie adaptată vârstei lor şi matematică. De exemplu, copiii au desenat tot felul de maşinării şi apoi le-au construit din piese Lego, sau şi-au confecţionat oglinzi dintr-un material opac şi unul transparent. „Îşi pot pune astfel în valoare abilităţile şi deprinderile inginereşti, pe care ei le au, dar sunt în stare latentă. E nevoie doar să le activezi“, punctează învăţătoarea.
FOTO arhiva personală
I-a învăţat să confecţioneze lucruri din nimic ca să înţeleagă practic cum funcţionează. De pildă, au creat sistemul solar din mici mingi sferice de polistiren şi beţe de frigărui şi au înţeles astfel mişcarea de rotaţie a Pământului. Au îmbinat puţin creativitatea şi cu arta, pentru că au pictat în diverse culori planetele, dar şi cu matematica, calculând distanţa de la Soare până la cea mai îndepărtată stea.
Nu lipseşte nici tehnologia. Mici motoraşe legate de fiecare planetă sunt conectate la calculator prin Bluetooth, iar apoi sunt acţionate astfel încât să imite mişcarea de rotaţie a stelelor din sistemul nostru solar. Totul se face numai în echipă. E şi puţină gălăgie, dar una constructivă. „Îi dirijez cât mai puţin, pentru că doar aşa învaţă. Dacă greşesc, nu este nicio problemă. Singuri îşi dau seama apoi unde au greşit şi de ce. Eu le ofer doar câteva informaţii“, explică Ioana Baboş una dintre metodele de succes pe care le aplică la clasă.
Mama de la şcoală
Profesoara pune accentul şi pe dezvoltarea emoţională a elevilor săi. Îi ascultă, îi face să se simtă iubiţi, să simtă că este lângă ei tot timpul şi că îi susţine să-şi dezvolte talentele: „Atunci când simţi că eşti iubit şi ştii că cineva te ascultă când ai nevoie, prinzi încredere în tine. E acel lucru care mie mi-a lipsit în copilărie şi în şcoală şi nu mi-aş dori pentru copiii mei să păţească asta. Este important să se dezvolte emoţional ca să devină un întreg. Ei trebuie să ştie că orice s-ar întâmpla, doamna va fi mereu acolo, îi va ajuta, îi va sprijini şi îi va încuraja“, spune cu emoţie Ioana Baboş.
FOTO arhiva personală
Unii copii s-au ataşat de mult de ea, încât o strigă „mami“, iar apoi realizează greşeala şi îi spun „doamna învăţătoare“: „Când auzi aşa ceva, s-a creat acea legătură magică, pe care orice cadru didactic şi-o doreşte“. Este alături de ei când le cad primii dinţi, se bucură la prima lor notă şi îi alină când se supără că nu le iese ceva. Unii copii chiar îi dezvăluie că îi spun lucruri pe care nu le pot vorbi acasă cu părinţii.
Învăţătoarea şi-a făcut un scop din a aduce bucurie în viaţa elevilor: „Vreau ca elevii mei să fie responsabili de ceea ce fac, să fie conştienţi că fiecare acţiune a lor va avea anumite repercusiuni la un moment dat, bune sau rele, să ştie că trebuie să ajute acolo unde este nevoie fără să ceară ceva în schimb şi să înveţe să se bucure la fiecare lucru mărunt pe care au reuşit să-l facă prin forţele lor proprii. Îmi doresc mult să ajungă să facă ceea ce le place“, este dorinţa Ioanei Baboş pentru elevii săi.
Vă mai recomandăm să citiţi şi:
Învăţătoarea care le predă elevilor matematica prin poveşti
Read More
Reflectorul de Sud