USR și PSD s-au acuzat reciproc pentru legea adoptată de Camera Deputaților și trimisă spre promulgare președintelui Klaus Iohannis.
USR a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională, iar deputatul Mihai Badea a acuzat coaliția PSD-PNL-UDMR că legea adoptată „incriminează și delictul de opinie”.
„Practic, orice critică mai substanțială pe care un cetățean obișnuit sau un jurnalist o va aduce unui politician sau unui partid politic va putea fi considerată infracțiune și pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”, a declarat Mihai Badea, potrivit G4Media.
În schimb, PSD a acuzat USR că „minte în încercarea de a se delimita de propriul său amendament privind incriminarea instigării la ură pe criteriul apartenenței politice”.
„USR nu minte doar cu privire la originea acestei modificări a Codului Penal, ci și în legătură cu autorul real al amendamentului criticat. În realitate, modificările contestate acum de USR au fost propuse chiar de fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion, iar apoi însușite ca amendament de senatorul USR-PLUS Elena Simona Spătaru, atunci când subiectul a fost dezbătut pentru prima oară în Comisia Juridică a Senatului”, mai spune PSD, potrivit unui comunicat de presă.
### Vezi și… ### Proiect controversat. Războiul din Ucraina, pretext pentru cenzură? CJI: „Este un precedent extrem de periculos”„Așadar astfel de prevederi nu au fost introduse de reprezentanții PSD, ci existau de mult timp în Codul Penal. Contrar celor afirmate de USR, reprezentanții PSD din Comisia Juridică a Camerei Deputaților nu au extins criteriile de discriminare, ci au eliminat din amendamentul USR sintagma imprecisă „ori pentru alte criterii de același fel”, care ar fi condus la o aplicare arbitrară a legii”, au mai transmis social-democrații cu privire la amendamentul Laurei Vicol (PSD).
Contactat de Europa Liberă, deputatul USR Silviu Dehelean a spus că „indiferent” de procesul legislativ „avem astăzi un text care afectează libera exprimare și care este periculos pentru democrația noastră”.
„În momentul în care Parlamentul își manifestă din nou intenția de a reincrimina fapta respectivă, cred că este un semnal și pentru instituțiile care aplică legea în stat că există intenția reală de a pedepsi astfel de comportamente”, a completat Dehelean, cu privire la faptul că incriminarea instigării la ură pe motiv de opinie și apartenență politică a mai existat în Codul Penal, între anii 2006-2014.
Care este noutatea?
Camera Deputaților a adoptat luni, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege 134/2021 care incriminează instigarea la violență, ură și discriminare împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane, inclusiv pe motiv de apartenență politică. Pedepsele sunt între 6 luni și 3 ani de închisoare sau amendă.
Inițiator a fost Guvernul României, pentru transpunerea deciziei-cadru a Consiliului JAI din 28 noiembrie 2008.
Proiectul de acum este, de fapt, cel de anul trecut și care a fost contestat cu succes de către președintele Klaus Iohannis la Curtea Constituțională, pe motiv că lipsesc din actul normativ criteriile în urma cărora va fi incriminată o astfel de infracţiune.
Acesta s-a întors la Senat, iar articolului 369 din Legea 286/2009 a fost completat cu un articol deja existent din Codul Penal: articolul 77, care prevede circumstanțele agravante.
### Vezi și… ### Amendamentul care-i salva pe plagiatorii de doctorate, inclusiv pe primul ministru, retras de inițiatorÎn plus, în forma adoptată de Senat pe 17 noiembrie a apărut sintagma „ori pentru alte criterii de acelaşi fel”, în articolul în care erau enumerate criteriile privind incitarea la violență, ură sau discriminare, sintagmă care a fost eliminată de Camera Deputaților prin votul de luni.
Ce este nou acum? „Aparent incriminarea instigării la violență, pentru că exista de dinainte instigarea la ură și discriminare în Codul Penal”, spune avocata Diana Hătneanu, pentru Europa Liberă.
„Noi avem deja în Codul Penal o agravantă (articolul 77, n.red.). Orice infracțiune, dacă e săvârșită din motive discriminatorii, exact textul care acum s-a introdus în articolul 369 din Codul Penal, există sub formă de agravantă deja în Codul Penal”, subliniază avocata.
Îngrijorare privind folosirea noii prevederi
Diana Hătneanu atrage atenția că vechea reglementare lăsa posibilitatea unor abuzuri, iar la fel se poate întâmpla și cu cea nouă, deoarece „a devenit atât de explicit acest articol, dublându-se anumite incriminări deja existente”.
„Evident, ar putea da idei să fie formulate în mod abuziv plângeri penale împotriva unor critici, inclusiv pe criterii politice. Dar și cadrul de până acum ar fi permis astfel de abordări”, a spus avocata.
„Ceea ce poate limita libertatea de exprimare e și efectul acesta al incriminării, dar aici nu era de fapt o noutate, ci cum se va folosi această prevedere. Ea exista și până acum, dar într-o formă mai puțin evidentă și nu a fost folosită ca atare, evident nu a produs o limitare sau o autolimitare a libertății de exprimare. Ce se va întâmpla de acum rămâne să vedem, dar portița exista și până acum”, a subliniat Diana Hătneanu.
### Vezi și… ### Proiect controversat. Războiul din Ucraina, pretext pentru cenzură? CJI: „Este un precedent extrem de periculos”Politologul Cristian Pîrvulescu atrage atenția că „linia lui Dragnea” privind atacurile la adresa libertății de exprimare „este în continuare activă”, iar din acest motiv modificările devin periculoase.
„În condițiile în care am văzut cât de importantă este societatea civilă, cât de importantă este libertatea de exprimare a jurnaliștilor pentru menținerea democrației și a unei societăți civile robuste, mi se pare o crimă împotriva democrației. Cred că reacția ar trebui să fie categorică, eu sper ca președintele să trimită legea înapoi, așa ar fi normal, pentru că vor apărea semne de întrebare. În trecut a făcut asta”, a completat decanul Facultății de Științe Politice de la SNSPA, pentru Europa Liberă.
„Aici vorbim de o acțiune parlamentară care vizează libertatea de exprimare, tendințele iliberale sunt clare. Este un atentat la libertatea de opinie și de exprimare și ne trimite exact în zona în care, teoretic, o contestăm. De aici și până la incriminarea cuvântului război nu e decât un pas”, a mai spus Pîrvulescu.
Poate fi discriminat un politician?
Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților cu 194 de voturi „pentru”, 76 „contra” și opt abțineri, majoritatea voturilor în favoarea adoptării venind de la PSD și PNL.
Politologul Cristian Pîrvulescu spune că politicienii nu ar trebui să se simtă discriminați.
„Nu există criterii de discriminare din punct de vedere al opiniilor politice și nici nu pot exista. Politica democratică tocmai prin confruntarea de opinii se manifestă. (Proiectul) nu este îndreptat împotriva politicienilor, ci a vocilor critice din societate”, adaugă politologul.
„Nu mă miră poziția PSD și UDMR, dar cu siguranță poziția PNL este îngrijorătoare. (…) PSD nu a dovedit suficient de credibil că este un susținător al democrației. Profită de războiul din Ucraina, pentru a da lovituri împotriva democrației”, completeză profesorul de științe politice.
Problema instigării la violență
„Cred că e foarte clar pentru toată lumea că instigarea la violență e o infracțiune. Dar instigarea la ură și discriminare pe orice fel de criteriu combinată cu criteriul apartenenței politice, cu agravanta de la articolul 77 și până acum se putea întâmpla același lucru.
Nu e ceva nou, practic ei au luat textul de la agravantă și l-au inclus acolo. E ilogic, agravanta se aplică tuturor, nu trebuie să o introduci în textul fiecărei infracțiuni”, mai spune avocata Diana Hătneanu, cu privire la această „noutate” a legii adoptate luni de Camera Deputaților.
„În opinia mea, și incriminarea instigării publice la violență împotriva unei persoane din motive discriminatorii este deja acoperită de infracțiunile de la articolul 368: instigarea publică”, completează ea.
### Vezi și… ### PNL s-a săturat de „sacrificiile inutile de oameni”. Scut în jurul unui politician trimis în judecată de DNAAdministrația Prezidențială a precizat pentru Europa Liberă că până marți seara legea nu a fost trimisă președintelui României spre promulgare.
„Numai după primirea în conformitate cu dispozițiile art. 77 alin. (3) din Constituție, Președintele urmează să decidă asupra acestei legi fie în sensul retrimiterii ei către Parlament, fie în cel al sesizării Curții Constituționale, fie în cel al promulgării legii. Decizia Președintelui României va fi comunicată public”, a transmis sursa citată.
sursa: https://romania.europalibera.org/amp/instigarea-la-ur%C4%83-romania/31754467.html?fbclid=IwAR2gG46mrHK2kVNfMzTl8-jVHw99A137RUj67j3alVGIkk2RITuHEdxRSUk
Reflectorul de Sud