Revista The Economist a realizat un studiu și a stabilit țările care au susținut Rusia sau au păstrat o poziție neutră în timpul escaladării situației din jurul Ucrainei, informează RIA Novosti.
Publicația britanică a împărțit țările lumii în trei categorii: pro-ruse, neutre și pro-occidentale. S-a constatat că în grupul statelor pro-occidentale au intrat peste 100 de țări, inclusiv o mare parte a Americii de Nord și a Europei. State unde trăiesc doar 36% din populația mondială.
În același timp, în categoria pro-ruse au intrat 28 de state, printre care China, Siria, Pakistan, Eritreea și Etiopia. Țări care reprezintă peste o treime din populația lumii.
Alte 32 de țări, unde trăiesc tot cam o treime dintre locuitorii de pe Terra, au fost incluse în grupul statelor neutre. Printre ele se numără India, Brazilia și Bangladesh.
Autorii articolului menționează că în țările care susțin Rusia sau care ocupă o poziție neutră trăiesc două treimi din populația lumii. Se constată, totuși, că rezultatele sunt puternic influențate de China și India, cu numeroasa lor populație. The Economit precizează că China a intrat în categoria țărilor care susțin Moscova, deoarece evită să condamne acțiunile conducerii ruse și este greu de crezut că va trece de parta Occidentului, în timp ce India și-a consolidat cooperarea cu Rusia, în special prin reducerea prețurilor la petrol. În final, autorii studiului au concluzionat: comunitatea internațională nu este, nici pe departe, pregătită să recunoască în Rusia un paria.
Efectul invers al încercărilor de izolare a Rusiei
Economistul german Andreas Beck a declarat că sancțiunile împotriva Moscovei au condus nu la izolarea Rusiei, ci au izolat acele țări care le-au introdus.
Potrivit spuselor sale, multe țări nu au sprijinit măsurile restrictive impuse rușilor. Expertul a amintit că au refuzat să adere la aceste restricții împotriva Moscovei țări precum China, India, Israel, Pakistan, aproape toate statele din Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu, America de Sud și Africa.
În plus, economistul a avertizat că Germania s-a trezit într-o situație periculoasă, deoarece într-o economie globală, totul se reduce, în ultimă instanță, la accesul la resurse. Iar Rusia este un important exportator de aluminiu și nichel, de care depinde Germania, a explicat expertul. Beck a adăugat că respectivele materii prime se bucură de cerere și în Statele Unite.
Despre faptul că sancțiunile împotriva Rusia pot afecta economiile țărilor care le impun s-a vorbit și la postul de televiziune elvețian SRF. Printre altele, s-a spus că renunțarea la gazul rusesc ar putea duce la un deficit generalizat în Germania.
SRF a arătat că refuzul materiilor prime din Rusia va lovi puternic economia germană. Astfel, dacă unul dintre cele mai mari concerne chimice BASF își încetează activitatea, se va instala un deficit de materiale de construcție și semifabricate. Industria auto s-ar putea opri, la rândul ei, din cauza problemelor cu producția de parbrize. Industriile farmaceutică și alimentară se vor confrunta, de asemenea, cu o penurie de ingrediente necesare, a prognozat postul de televiziune din Elveția.
Deficitul ar putea deveni generalizat, bunăstarea Germaniei va fi pusă în pericol, de aceea livrările de gaze rusești sunt deosebit de importante, a subliniat SRF.
Discuții privind viitorul relațiilor cu Rusia
Publicația The New York Times a anunțat, citând doi oficiali de rang înalt, că nici chiar printre țările occidentale nu există unitate în privința politicii viitoare față de Rusia.
În special, țările baltice au considerat că este necesară o rupere totală a relațiilor cu Moscova și ”punerea Rusiei în genunchi”. După cum au explicat sursele cotidianului american, autoritățile acestor țări se tem că ceea ce ar putea prezenta Rusia ca o victorie ar provoca daune serioase securității europene.
În același timp, țări NATO, precum Franța, Germania și Turcia s-au pronunțat pentru continuarea contactelor cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, în pofida acuzațiilor de crimă lansate la adresa statului rus.
Sursa Read More