Un an de la asaltul asupra Capitoliului: stadiul anchetei FBI şi tezele persistente ale evenimentelor din 6 ianuarie

Revolta de la Capitoliu a determinat o amplă mobilizare a FBI şi justiţiei americane pentru identificarea participanţilor, în cadrul uneia din cele mai ample anchete din istorie soldată cu deschiderea a 700 de procese la nivel federal până acum. Totuşi, judecătorii nu se pun de acord asupra definirii infracţiunilor de care se fac vinovaţi autorii şi  gravităţii lor, în timp ce fundalul e constituit de întrebări esenţiale privind tragerea la răspundere a grupărilor extremiste şi a ceea ce poate însemna descurajarea viitoare a unor asemenea fapte prin sentinţe proporţionale.
În ciuda a peste  150 de cazuri de recunoaştere a vinovăţiei, însemnătatea revoltei din 6 ianuarie este subiect de dezbateri în justiţie şi uneori contestată de legiuitorii americani şi de presa conservatoare de dreapta, ce încearcă să redefinească insurecţia ca un act de protest politic perfect justificat. Dar, dincolo de cum s-ar putea răsfrânge narativa revizionistă asupra deciziilor justiţiei, spun cercetătorii, implicaţiile pot fi unele pe termen lung asupra problemelor extremismului de dreapta şi actelor viitoare de violenţă politică.

Suspecţii

Responsabilii cu aplicarea legii au studiat ore întregi de filmări, profile pe reţelele sociale şi ponturi din partea populaţiei pentru a identifica suspecţii, arestând sute de persoane şi efectuând percheziţii domiciliare de unde au confiscat nenumărate arme şi muniţie.
Din investigaţii s-a conturat un portret în linii mari al participanţilor care nu s-au remarcat în mod deosebit pentru convingeri radicale în afara unui fanatism al susţinerii pentru Donald Trump şi credinţe conspiraţioniste referitoare la alegeri.
Conform rezultatelor unui studiu al Universităţii George Washington, suspecţii sunt în proporţie covârşitoare bărbaţi – circa 80% – în majoritate albi şi cu media de vârstă de 39 de ani. O bună parte din aceştia erau membri ai unor miliţii de dreapta sau grupuri ale naţionaliştilor albi, dar cei mai mulţi nu erau afiliaţi direct unor organizaţii extremiste.
Cu unele excepţii precum cazul devenit celebru al şamanului QAnon Jacob Chansley, condamnat la 3 ani şi patru luni de închisoare pentru obstrucţionarea activităţii Congresului, dar şi cei care au atacat ofiţeri de poliţie, cei mai mulţi din cei ajunşi în faţa unei curţi au fost scutiţi de închisoare. Procesele nu s-au terminat însă şi sentinţe potenţial mai severe în principal pentru membrii miliţiilor de dreapta „Proud Boys”, „Oath Keepers”şi „Three Percenters” urmează să fie pronunţate în lunile următoare. Unii dintre ei şi-au recunoscut vinovăţia – de pildă Matthew Greene, 34 de ani şi membru Proud Boys, a pledat vinovat la acuzaţii de conspiraţie şi coordonare cu alţi membri prin mijloace de comunicare şi deghizare a afilierii, pregătind muniţie şi după atac, şi lăudându-se cu „preluarea Capitoliului”.
Totuşi judecătorii curţilor districtuale au apreciat faptele diferit punând la îndoială pedepse cu închisoarea pentru încălcarea proprietăţii Capitoliului şi susţinând sau respingând vehement comparaţii cu vandalizările de la protestele Black Lives Matter. Unii judecători au cerut ca vinovaţii să fie pedepsiţi corespunzător pentru faptele lor, argumentând precum judecătorul Tanya Chutkan, că a fost o tentativă fără precedent de a „răsturna guvernul” şi „împiedica tranziţia paşnică a puterii”. 
„Nu e de mirare că anumite părţi ale publicului sunt confuze cu privire la ce s-a întâmplat pe 6 ianuarie – dacă a fost doar o infracţiune minoră de violare a proprietăţii ce a provocat şi anumite tulburări sau un act criminal şocant care a constituit o ameninţare gravă la adresa normelor democratice”, spune Beryl Howell, preşedintele unei curţi districtuale americane.

Investigaţia

FBI a primit peste 250.000 de ponturi de la populaţie inclusiv de la membri ai familiei participanţilor, prieteni pe Facebook şi chiar persoane ce foloseau aplicaţii de dating. Dovezile aduse în mai bine de 80% din cazuri care au ajuns în instanţă au ca sursă reţele sociale, dar FBI nu s-a limitat la ele, folosind mijloace tehnologice invazive şi tactici controversate de supraveghere precum programe de recunoaştere facială şi apelul la mandatele de percheziţie în baze de date ce cuprind informaţii precise despre prezenţa unor cetăţeni în anumite locuri în timpul comiterii unor infracţiuni. Responsabilii cu aplicare legii pot solicita astfel datele de localizare Google şi alte informaţii personale precum nume,adresă şi email, arată o anchetă Wired citată de The Guardian.

 

Muşamalizarea atacului

În timp ce FBI îşi derula ancheta, republicanii făceau eforturi de a rescrie istoria insurecţiei alături de presa conservatoare. Potrivit narativei vehiculate în campaniile lor, evenimentele din 6 ianuarie au fost în mare parte un protest paşnic motivat de nemulţumiri electorale atunci când nu a prezentat teoria că violenţele au fost rezultatul unor elemente antifa.
Moderatorul Fox News Tucker Carlson a avut o emisiune specială de trei episoade numită „ Patriot Purge” constând în interviuri cu activişti de dreapta conectaţi cu mişcarea naţionalistă a albilor ce susţin că investigaţia FBI este o vânare politică a conservatorilor americani.
Pe de altă parte, unii dintre participanţii la revoltă s-au grăbit să profite de statutul de celebrităţi în cadrul dreptei radicale şi se prezintă în campaniile de strângere de fonduri ca protestatari politici sau victime ale persecuţiei guvernamentale. Un grup de circa 40 de suspecţi ce îşi aşteaptă procesul a strâns zeci de mii de dolari şi vând hanorace imprimate cu sloganul „eliberaţi-i pe protestatarii din 6 ianuarie”. Alţi suspecţi deveniţi celebri după ce au fost fotografiaţi în timpul asaltului de la Capitoliu şi-au creat pagini personale unde şi-au expus viziunea anti-guvernamentală.
 Richard Barnett, cel surprins cu picioarele pe biroul lui Nancy Pelosi, este descris pe pagina sa de strângere de fonduri ca „faţa noii mişcări anti-federaliste”.
De asemenea, grupul aflat în detenţie în aşteptarea procesului s-a aliat în grupul “Patriot Wing” – din el fac parte însă membri ai unor grupări extremiste sau persoane aflate în faţa unor acuzaţii mai grave precum acte de violenţă şi conspiraţie pentru organizarea unei insurecţii.
Un număr de legiuitori republicani au contribuit direct la amplificarea narativei că suspecţii sunt deţinuţi politici ce suferă pe nedrept din pricina convingerilor lor, în timp ce alţii au blocat o anchetă a comisiei de investigaţii a Camerei referitoare la rădăcinile atacului.
Cercetătorii în domeniul extremismului  sunt de părere că aceste evoluţii – crearea unei identităţi de grup, susţinerea financiară şi disponibilitatea republicanilor de a-i înfăţişa ca martiri – sunt îngrijorătoare pentru că, în ciuda faptului că pe unii îi aşteaptă sentinţe lungi, există puţină motivaţie de a se deradicaliza, mai ales dacă li se conferă statutul unor staruri rock în cadrul mişcării.
Istoria revizionistă a evenimentelor de la 6 ianuarie s-a corelat şi cu un interes în scădere al republicanilor de a-i pedepsi pe cei vinovaţi. Deşi după insurecţie a existat un sprijin bipartizan larg pentru judecarea responsabililor, un studiu al  Pew Research Center din septembrie a arătat că numărul politicientilor republicani care cred că este important ca aceştia să fie traşi la răspundere a cunoscut o scădere semnificativă pe parcursul anului.
Mai mult, implicarea unora dintre ei în acele evenimentele nu a fost o descalificare pentru unii dintre ei de a candida – cel puţin 10 persoane ce au participat la marş au fost alese în diferite funcţii publice, inclusiv în legislativul la nivel de stat.
Potrivit unei analize de verificare a faptelor a CNN cinci afirmaţii mincinoase referitoare la insurecţie sunt încă răspândite de Trump, unele personalităţi media de dreapta şi unii republicani din Congres într-o campanie susţinută de a rescrie istoria, şi anume: protestatarii au fost cu toţii neînarmaţi, au ţinut doar un protest faţă de un scrutin pe care îl considerau fraudulos, participanţii au fost primiţi de ofiţerii de poliţie, revolta a fost orchestrată de grupuri radicale de stânga sau FBI, cei închişi sunt deţinuţi politici.

De fapt participanţii au avut asupra lor mai mai multe tipuri de la arme de la pistoale la cuţite, bâte şi spray-uri. Potrivit ultimei actualizări oficiale a Departamentului de Justiţie, mai bine de 75 de persoane puse sub acuzare în conexiune cu atacul au „fost inculpate pentru intrarea într-o zonă restricţionată cu o armă periculoasă sau mortală”.

SURSĂ ARTICOL

Read More

Reflectorul de Sud

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.