privin

Cei care ați ascultat înregistrarea lansării de carte despre foștii spioni ai României… ați remarcat intervenția moderatorului Adrian Năstase care a subliniat că insistența lui Ceaușescu de a plăti datoria externă a fost o greșeală. Remarca a fost plasată ca un comentariu la rolul Intreprinderii Dunărea și al fostei CIE în aportul valutar pentru stingerea datoriei de 10 miliarde de dolari. Chiar și col(rtr) Filip Teodorescu crede că plata datoriei externe în detrimentul nivelului de trai al românilor a fost o greșeală.

Presa maghiară subliniază că tocmai moștenirea lăsată de regimul Ceaușescu, privind gradul redus de îndatorare, a permis României să ajungă, în prezent,  din urmă țări ca Ungaria și Portugalia la indicatorul PIB pe cap de locuitor.

Szijártó Dawnalka · 03/05/2023 · Afaceri 

Cum a depășit economia românească pe cea maghiară? 

Datele macroeconomice publicate zilele trecute au provocat un pic de șoc în întreaga țară. Potrivit datelor, în ceea ce privește produsul național brut pe cap de locuitor, România a depășit acum incontestabil Ungaria.  

PIB-ul românesc pe cap de locuitor l-a depășit pe cel maghiar 

După cum am scris zilele trecute, România a ajuns din urmă cu PIB-ul pe cap de locuitor al Ungariei. PIB-ul pe cap de locuitor al Ungariei în 2022 a fost de 77% din media UE la paritatea puterii de cumpărare (PPP), potrivit unui comunicat preliminar al Eurostat. Și în timp ce PIB-ul pe cap de locuitor al României a fost de 74,1 la sută din media UE în 2021, în 2022 a crescut la 77 la sută. Aceasta plasează România, Portugalia și Ungaria pe locul 8 în clasamentul general. Acum se pare că economia românească devine din ce în ce mai puternică, depășind-o pe cea maghiară în ceea ce privește produsul național brut pe cap de locuitor. 

Cum a putut economia românească să ne ajungă din urmă? 

În epoca Ceaușescu, economia românească era într-o formă groaznică. Un regim asemănător RDG-ului vremii s-a format în decurs de câțiva ani. Spre deosebire de epocile maghiare și iugoslave, care la suprafață par spectaculos occidentale, nivelul de dezvoltare economică a rămas în urmă față de virulenta vitrină tehnică vizuală din marile orașe și din locațiile frecventate de turiști. Schimbările retrograde perceptibile la nivelul politicii culturale și de naționalitate s-au răspândit rapid și în sistemul economic, scrie piacesprofit.hu . Structura economică axată anterior pe export a devenit orientată spre import. Autosuficiența a devenit din ce în ce mai centrală în planificarea economică globală. 

Revoluția română din 1989 poate fi văzută chiar ca o revoltă a foamei, care a fost rezultatul sărăcirii masive provocate de sistemul de instrumente al guvernului. După aceea, România și-a început viața independentă ca o țară industrială moderat dezvoltată, fără aproape nicio datorie publică în valută. În deceniile de Kádárism, Ungaria a acumulat unul dintre cele mai ridicate niveluri de datorie publică pe cap de locuitor din lume, în timp ce România practic și-a rambursat datoriile în valută. 

Nivelul ratei datoriilor ca factor cheie 

Rata de recuperare din România poate fi atribuită în principal nivelului flagrant moderat al ratei datoriilor. Mai ales pe lângă afluxul de capital de lucru care a crescut de la sfârșitul anilor 1990. Între timp, Ungaria reproduce o serie de crize noi și noi ale datoriilor, astfel încât, din anii 1970, cele mai bune resurse publice au fost consumate de propriul serviciu al datoriei. În conformitate cu cele de mai sus, principala explicație pentru dinamica de catch-up din România se regăsește în gradul scăzut al îndatorării, al cărui nivel, chiar și în perioada crizei COVID, nu a depășit nivelul de 50 la sută măsurat ca proporție din produsul national brut.