De-a lungul anilor s-a întâmplat ca autostrăzile sau centurile rutiere construite de CNAIR să taie în două unele drumuri agricole, despărţind recolta de agricultori. Dar prin avizele emise în februarie 2020 la centura Timişoara Sud avem o premieră: întreruperea definitivă a unui drum de acces urban, barat, culmea, cu o centură de 10 metri lăţime fără separare de sens, concept de secolul 19, anunţă Asociaţia Pro Infrastructura.
Un şofer pe nume Marian Dobre, circulând din Timişoara spre Urseni a observat la intersecţia cu viitoarea centură construcţia unui element ciudat la marginea intersecţiei: nu se potrivea nicicum cu o configuraţie de sens giratoriu.
Omul a întrebat în dreapta şi-n stânga şi aşa a aflat că… drumul lui spre casă nu va mai exista.
„Deşi avizul primarului are mai mult de un an, cetăţenii află abia în aceste zile că drumul lor va fi barat de centură. Deplasarea Urseni-Timişoara dus-întors va fi cu 3,6 kilometri mai lungă şi se va face pe rute diferite la dus şi la întors… Localnicii se organizează ca să îndrepte lucrurile în ceasul al doisprezecelea. Acesta nu este un caz izolat, este doar remarcabil ca premieră şi prin absurdul situaţiei. Procesul de avizare a proiectelor de către primării şi consilii judeţene este obscur: uneori primăriile insistă pe soluţii aberante cum este cocoaşa de la Focşani (milioane de şoferi pe an vor ocoli 4 km). Alteori primarilor li se fac promisiuni în schimbul avizului, care apoi sunt onorate sau nu. Dar faptul că procesul este complicat nu înseamnă că cetăţenii trebuie să fie complet excluşi. Pot fi observatori sau pot să vadă măcar rezultatul, nu să îl afle când e prea târziu”, susţin cei de la Asociaţia Pro Infrastructura.
Reprezentanţii asociaţiei cer Ministerului Transporturilor să promoveze legislaţie care să oblige beneficiarul (CNAIR, CFR) să publice planşe generale privind traseul şi principalele puncte de interes: noduri, pasaje, parcări, atunci când ele sunt trimise la unităţile administrativ-teritoriale (UAT).
Cu alte cuvinte, să le vadă toţi cei interesaţi, nu doar clasa politică şi autorităţile. Beneficiarul trebuie de asemenea obligat să anunţe în presa locală şi mediile sociale ale cetăţenilor respectivelor localităţi care sunt planşele relevante pentru zonă.
„Aceste planşe trebuie afişate fizic şi online de către primării. Această legislaţie ar permite şi societăţii civile să aibă un punct de vedere în legătură cu pregătirea proiectelor de infrastructură, care este de obicei rădăcina tuturor problemelor ulterioare. Menţionăm că API a câştigat în instanţă de fiecare dată când a cerut informaţii de proiectare de la autorităţi care refuzau să ni le pună la dispoziţie. Dar de multe ori până se termină procesul în instanţă, se termină proiectul de construit. Ce rost are să ţinem la secret aceste informaţii publice?”, susţin cei de la Pro Infrastructura.
Vă mai recomandăm:
Read More
Reflectorul de Sud