USR nu vrea să îngroape sub tăcere scandalul privind doctoratul plagiat al premierului. Parlamentarii USR Simona Spătaru, Ștefan Pălărie și Cristian Seidler vor depunerea unui pachet de legi antiplagiat.Parlamentarii vin cu trei inițiative care aduc modificări la Legea Salarizarii Unice, la Legea privind Depozitul legal de documente și la Legea Educației Naționale.
Asumarea lucrării de doctorat
Acest pachet nu este de altfel prima măsură de acest gen, anul trecut,USR cerea măsuri legislative care prevedeau anularea posibilității ca un plagiator să renunțe la titlul de doctor în mod voluntar, așa cum s-a întâmplat în cazul doctoratului lui Victor Ponta.
“Ne aflăm iată, din nou, într-un mare scandal de corupție intelectuală care zdruncină fotoliul de premier. După cazul Victor Ponta sau Gabriel Oprea, iată, avem cazul Nicolae Ciucă.
Pentru a împiedica fuga de responsabilitate, la sfârșitul anului trecut, am propus măsuri de modificare la Legea învățământului, respectiv să se anuleze posibilitatea ca un plagiator să renunțe la titlul de doctor în mod voluntar. Acea prevedere fusese introdusă în Legea învățământului, special pentru Victor Ponta, de către actualul ministru al Învățământului, Sorin Câmpeanu.
Continuăm această serie de măsuri antiplagiat. Lucrez în continuare cu colegii mei, de la Comisiile de învățământ, în mod special, pentru ca propagarea fenomenului de corupție intelectuală să nu mai fie un fenomen cum este acum, în România.
Am identificat, cel puțin, două probleme mari: o inflație a titlurilor de doctor în România și o legislație slabă, care protejează pe cei care plagiază”, a declarat Simona Spătaru, senator USR.
Premierul Nicolae Ciuca, acuzat de plagiat
Fără recompense salariale pentru titlul de doctor la stat
Cristian Seidler punctează un alt fapt important, în lipsa unor recompense salariale reale și a unei amenințări cu pierderea locului de muncă, criteriile de evaluare au ajuns să fie prea laxe. Deputatul USR, Cristian Seidler, a evidențiat creșterea exponențială a numărului de doctorate din România, mai ales în ultimii ani. Concret, în 1990, 1.500 de români aveau titlul de doctor. În următorii zece ani, au fost acordate încă 30.000 de titluri de doctor, iar din 2000 până în 2006, alte 30.000, se arată în comunicatul USR.
“Nu putem să nu observăm că, de-a lungul timpului, legile salarizării au încurajat acest fenomen prin faptul că s-au primit bani suplimentari pentru simpla deținere a titlului de doctor.
Istoric vorbind, exista un spor de 15% din salariul de bază, iar din 2017 avem un spor de 50% din salariul minim pe economie.
În momentul de față, vorbim undeva la 750 de lei pe lună pentru deținerea titlului științific de doctor.
Sunt două mari ipoteze cu care lucrăm:
– ipoteza în care pentru ocupare unui post, e nevoie de deținerea titlului științific de doctor. În acest caz, nu se justifică plata suplimentară pentru deținerea unei diplome fără de care nu s-ar fi putut ocupa acel post;
– a doua ipoteză este aceea în care pentru exercitarea atribuțiilor la locul de muncă, nu i se cere prin fișa postului respectiv să dețină un titlu științific de doctor. Acela nu este util, neapărat, în desfășurarea activității. În cazul acesta, de ce am da bani suplimentari pentru ceva ce nu e necesar?”, a precizat Cristian Seidler.
Deputatul nu se pronunță însă asupra unui verdict de plagiat sau neplagiat a lucrării de doctorat a unei persoane ex aequo .
“Nu presupunem că toți cei care dețin un titlu științific de doctor ar fi plagiat lucrarea, dimpotrivă. Majoritatea celor care au obținut asemenea titluri suntem convinși că sunt de bună-credință și că au avut lucrări științifice realmente substanțiale.
Cu toate acestea, plata pentru deținerea unei diplome nu este un lucru sănătos”.
Ce se întâmplă cu arhiva Bibliotecii Naționale?
Ștefan Pălărie propune digitalizarea arhivei Bibliotecii Naționale și crede că situații în care lucrarea de doctorat nu poate fi consultată, așa cum s-a întâmplat în cazul Sorin Grindeanu recent, nu ar trebui să existe. O lege care creează o situație cu dublu tăiș pentru că și școlile doctorale vor fi amendate dacă nu vor trimite tezele de doctorat la timp.
“Inflația nu este numai numerică, mai avem o problemă de calitate. Avem mai mulți doctori în științe decât conținut intelectual de calitate, ori acest lucru trebuie să înceteze.
Motiv pentru care avem în grupul de lucru pe pachetul de legi antiplagiat mai multe modificări. Legea Depozitului legal de documente. Astăzi, Biblioteca Națională deține câte un volum al fiecărei lucrări de doctorat. Acești oameni ajung să nu mai aibă spațiu aproape fizic să dețină toate documentele și cărțile publicate din România, în timp ce, deși există legislație în zona obligativității deținerii unui document în variantă digitală, ajungem să avem scuze penibile, iar acest lucru trebuie să fie modificat și să ajungem în secolul XXI când informația e primordială în format digital;
– a doua modificare o să aibă loc în Legea Educației Naționale și ea prevede sancțiuni drastice pentru școlile doctorale care nu se supun legii în vigoare și care nu trimit exemplarul digital către Biblioteca Națională;
– a treia modificare vizează modul în care funcționează CNATDCU. Există, astăzi, zero transparență pe funcționarea acestei organizații”. propune Ștefan Pălărie.
Reflectorul de Sud